Administraţia americană şi-a pregătit arsenalul greu pentru războiul comercial promis de preşedintele Trump: reforma fiscală face ca taxele aplicate companiilor să fie mai mici decât în alte economii dezvoltate, iar dolarul slab, etalat de locotenenţii lui Trump prezenţi la Davos, va face ca exporturile americane să fie mai competitive. La acestea se adaugă un tir de măsuri protecţioniste dezlănţuit de Washington anul acesta.
Dolarul a coborât ieri la minimul ultimilor trei ani în raport cu un coş alcătuit din cele mai importante valute după ce secretarul Trezoreriei americane Steven Mnuchin a declarat, spre uimirea directorului general al FMI Cgristine Lagarde şi a Wall Street-ului, că întâmpină cu braţele deschise dolarul slab.
Tot la Davos, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi-au calibrat interesele şi au vorbit despre o Europă mai puternică şi mai unită. Merkel a vorbit despre reforme, răbdare şi compromis în UE, dar şi contra protecţionismului lui Trump. „Germania este o ţară care caută soluţii multilaterale. Nici acţiunile unilaterale şi nici protecţionismul nu sunt un răspuns“, a spus cancelarul, criticând astfel modul în care Washingtonul abordează comerţul şi fiscalitatea. „Să nu ne izolăm de lume. Să ţinem pasul cu ce este mai bun pe lume şi să ne pregătim să înfruntăm crizele care vor veni.“
Merkel a încălzit mulţimea pentru mai carismaticul, mai tânărul şi mai energicul Macron, după cum remarcă Politico. Acesta a vorbit şi el despre multilateralism comercial şi de o integrare europeană mai în profunzime, explicând că „Franţa s-a întors ca reformator al Europei“. „Lucrăm cot la cot în această direcţie“, a spus Macron despre discursul lui Merkel.
„Dacă vrem să evităm fragmentarea lumii, avem nevoie de o Europă mai puternică. Avem nevoie de mai multă ambiţie pentru a avea o Europă mai suverană şi mai unită. Dacă unii sunt pregătiţi să fie mai ambiţioşi, să mergem. Cei care nu vor să meargă înainte nu ar trebui să-i poată bloca pe cei mai ambiţioşi“, a afimat liderul francez, înfăţişând astfel o Europă cu mai multe viteze. Merkel ar vrea mai degrabă răbdare şi acelaşi ritm pentru toţi. Ea a prezentat la Davos o listă cu trei proiecte de reformă pentru UE: reglementarea economiei digitale, întărirea pieţelor de capital şi crearea unei uniuni bancare şi o politică externă comună. Macron ar vrea în plus ca Germania să-şi asume o porţie mai mare din riscurile uniunii.
În schimb, administraţia Trump a rupt tradiţia şi a declarat război dolarului. În mod normal, un dolar puternic este lăudat de oficialii de la Washington ca fiind un semn al puterii economiei americane, notează Politico. La Davos, secretarul Trezoreriei SUA Steven Mnuchin a şocat audienţa venită de pe Wall Street lăudând impactul pozitiv pe care un dolar slab l-ar avea asupra companiilor americane. Dolarul slab ar face mai ieftine exporturile.
„Evident, dolarul slab este bun pentru noi“, a spus Mnuchin, explicând că scăderea recentă a valorii dolarului în raport cu alte monede „nu reprezintă deloc o îngrijorare pentru noi“. După remarcile oficialului, dolarul şi-a continuat declinul. Din ianuarie anul trecut, când Trump a spus că dolarul este „prea puternic“, moneda americană s-a depreciat cu 10% faţă de un coş valutar.
Scăderea monedei i-a încurcat pe unii economişti şi traderi de pe Wall Street deoarece valoarea dolarului în mod normal creşte pe măsură ce economia se întăreşte, iar Rezerva Federală majorează dobânzile. În prezent, yieldurile titlurilor de trezorerie americane cresc şi ele, pentru că Fed îşi schimbă politica monetară. Randamentele mari fac dolarul mai atractiv pentru investitori, însă moneda americană se depreciază.
Dacă SUA susţine public un dolar slab în timp ce impune tarife importurilor, aşa cum a făcut administraţia Trump săptămâna aceasta, ar putea forţa alte state să ia măsuri de aceeaşi natură, ceea ce ar duce la un război comercial şi valutar, spun economiştii.
„Este remarcabil cum Mnuchin aruncă o astfel de bombă asupra dolarului la câteva zile după ce cresc tarifele“, spune Ian Shepherdson, analist la Pantheon Macroeconomics. Recent, Washingtonul a impus suprataxe asupra importurilor de maşini de spălat şi de celule solare. Secretarul pentru comerţ Wilbur Ross a declarat în acest context, la Davos, că SUA vor lupta mai îndârjit să-şi protejeze exportatorii.
Un dolar slab face exporturile mai ieftine, dar scumpeşte produsele din import pe care americanii le cumpără. O astfel de politică ajută companiile exportatoare, însă îi poate afecta pe cei cu venituri mici.
În ceea ce priveşte dolarul puternic, în teorie acesta îmbunătăţeşte valoarea obligaţiunilor americane, a acţiunilor şi a altor active denominate în dolari, dând astfel un boost puterii de cumpărare a americanilor. Cheltuieli mai mari înseamnă o economie mai puternică deoarece cheltuielile populaţiei sunt coloana vertebrală a economiei.
