Business Internaţional

Scumpirile îşi reiau asaltul în Europa de Est. Băncile centrale pierd spaţiul de manevră de care au nevoie pentru a putea reduce dobânzile

În Ungaria, făina s-a scumpit cu aproape 40% într-o lună, iar zahărul cu 14%. Preţurile cărnii de porc au sărit cu 10%. În restaurant, meniurile s-au scumpit cu 8%. Ouăle, în schimb, s-au ieftinit cu 15%. Dar şi serviciile în general sunt mai scumpe, costurile urcând cu 9%. Costurile serviciilor pentru înmormântări au avut un salt de 10% într-un an. Companiile din industrie cer ajutor.

În Ungaria, făina s-a scumpit cu aproape 40% într-o lună, iar zahărul cu 14%. Preţurile cărnii de porc au sărit cu 10%. În restaurant, meniurile s-au scumpit cu 8%. Ouăle, în schimb, s-au ieftinit cu 15%. Dar şi serviciile în general sunt mai scumpe, costurile urcând cu 9%. Costurile serviciilor pentru înmormântări au avut un salt de 10% într-un an. Companiile din industrie cer ajutor.

Autor: Bogdan Cojocaru

12.08.2024, 22:32 998

Preţurile din Cehia au crescut cu 0,7% în iulie. Nu este un salt mare, dar este suficient de puternic pen­tru a accelera inflaţia anuală la 2,2% şi a o îndepărta de ţinta ur­mă­rită de banca centrală. Creşterea a fost neaş­teptată şi justifică prudenţă instituţiei, care a decis luna aceasta să încetinească ritmul în care reduce dobânzile. Acest lucru va însemna sacri­ficarea creşterii economice. Inflaţia anualizată a avut la bază majorarea costurilor cu întreţi­nerea, scumpirea apei, electricităţii, gazelor şi combustibililor.

S-au scumpit, dar într-o măsură mai mică, alimentele şi băuturile non-alcoolice, arată datele statistice oficiale, analizate de Radio Praga. Economia cehă este considerată cea mai ma­tu­ră din regiune şi este de obicei mai lentă. Inflaţia a accelerat şi în Polonia şi în Ungaria, unde lucru­rile sunt mai complicate. Economia poloneză este cea mai mare din Europa de Est şi poate fi considerată una puternică.

Acolo, inflaţia anualizată a ac­ce­lerat de la 2,6% la 4,2%. Saltul a fost mai mic decât s-au aşteptat analiştii şi s-a datorat înce­tării măsurilor care au protejat consumatorii de scumpiri după pandemie şi în criza energetică. Inflaţia este de aşteptat să rămână la niveluri ri­di­cate în următoarele 12 luni, creşterea pre­ţurilor fiind impulsionată de scumpirea energiei. Experţii de la ING cred că indicatorul ar putea ajunge la 6% în primul trimestru din 2025. De aceea, banca centrală probabil că nici nu va lua în considerare coborârea dobânzilor anul acesta.

Însă banca centrală poloneză este puternic politizată. Guvernatorul Adam Glapinski, aliat al fostului guvern şi în relaţii tensionate cu ac­tua­lul executiv, respinge orice idee de a coborî dobânzile până în 2026, deşi a făcut acest lucru înainte de alegerile generale din toamnă. Un coleg de-al său, Ireneusz Dabrowski, membru în consiliul de politică monetară, l-a sfidat recent spunând că scenariul şefului său este „cel mai pesimist“.

Cu Dabrowski, numărul disidenţilor din ban­ca centrală poloneză creşte, potrivit Bloom­berg. Ei spun că o nouă rundă de redu­ceri de dobânzi ar putea începe anul viitor. Între timp, salariile cresc într-un ritm nemai­vă­zut de 20 de ani. Economiştii cred că astfel de majorări alimentează inflaţia. Salariul mediu brut a urcat cu aproape 15% în trimestrul doi, la echiva­lentul a 1.864 euro pe lună. Avansul are la bază creşterea record a salariului minim pe econo­mie de la începutul acestui an, o po­litică intro­dusă de guvernul anterior. De ase­menea, noul guvern, în exerciţiu din decembrie, a majorat salariile tuturor angajaţilor de la stat cu 20%, iar pe cele ale profesorilor cu 30%, scrie Notes from Poland.

În sectorul de afaceri, remuneraţiile au cres­cut cu doar 11%. În Ungaria, cea mai insta­bilă economie din regiune, inflaţia a accelerat de la 3,7% în iunie la 4,1% în iulie, în linie cu aşteptările analiştilor intervievaţi de Bloom­berg. Lună la lună, preţurile au crescut cu 0,7%. Astfel, inflaţia a depăşit pragul de toleranţă al băncii centrală, îngustând astfel spaţiul de ma­nevră al instituţiei pentru ciclul său de relaxare monetară care durează de mai bine de un an. Banca naţională a redus luna trecută dobânzile cu un sfert de punct procentual, la 6,75%, rămas cel mai ridicat nivel din UE după ce Banca Naţională a României a scăzut recent propriile dobânzi.

Pentru Ungaria, reducerea din iulie a fost a 15-a la rând. Banca centrală maghiară a fost prima din UE care a început să majoreze do­bân­zile pentru a lupta cu inflaţia şi prima care le-a redus. Primul salt în jos a fost de un punct procentual, la 17%. Analiştii de la ING cred că accelerarea inflaţiei va impulsiona ban­ca cen­trală să menţină dobânzile la şedinţa de politică monetară de luna aceasta. Viceguvernatorul Barnabas Virag apreciază că mai este loc pen­tru cel mult două majorări anul acesta. Inflaţia a accelerat în iulie mai ales din cauza scumpirii mâncării după ce guvernul a retras obligaţia pentru supermarketuri de a aplica discounturi la produsele alimentare de bază.

Făina s-a scumpit cu aproape 40% într-o lună, iar zahărul cu 14%. Preţurile cărnii de porc au sărit cu 10%. În restaurant, meniurile s-au scumpit cu 8%. Ouăle, în schimb, s-au ieftinit cu 15%. Dar şi serviciile în general sunt mai scumpe, costurile urcând cu 9%. Costurile serviciilor pentru înmormântări au avut un salt de 10% într-un an. Companiile din industrie cer ajutor, scrie Daily News Hungary.

 
 
Urmează ZF Health&Pharma Summit'24