Business Internaţional

Se pregăteşte Europa de ieşirea Greciei din zona euro? Germania crede că nu ar fi o catastrofă

Se pregăteşte Europa de ieşirea Greciei din zona euro? Germania crede că nu ar fi o catastrofă

Autor: Ioana Nita

14.05.2012, 00:07 1694

Europa este mult mai încre­zătoare cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro decât era acum doi ani, când UE era total nepre­gătită pen­tru a face faţă unui astfel de scenariu, a afirmat comisarul Uniunii Economice şi Mo­netare Europene Olli Rehn, citat de Bloom­berg. El a menţionat că este încă de părere că Grecia poate rămâne în zona euro şi că va găsi o soluţie să îşi respecte promi­siunile, pentru că altfel "ar fi foarte greu pentru statul elen şi pentru cetăţenii acestuia, mai ales pentru cei cu venituri mici". "Europa ar avea de suferit, însă Gre­cia ar suferi mai mult", a adăugat Rehn.

Potrivit afirmaţiilor lui Patrick Hono­han, membru al consiliului guverna­torilor din cadrul BCE, ieşirea Greciei din zona euro ar fi mai degrabă un eveniment de desta­bilizare pentru restul zonei euro şi toată lumea încearcă să evite acest lucru. El a spus că "nu este neapărat fatal, însă nu este de dorit".

Şi Germania împărtăşeşte aceste păreri, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble precizând că "ideea că nu vom fi în stare să reacţionăm rapid la ceva neprevăzut este greşită. Am învăţat mult şi ne-am construit apărarea". El a menţionat că riscul de contagiune pentru celelalte state membre ale zonei euro s-a diminuat şi că uniunea monetară este mai puternică. "Ţările europene şi creditorii privaţi au luat măsuri extraordinare vizavi de Grecia. Am făcut tot ce era posibil", a afirmat Schauble, citat de EU Observer.

Germania, cel mai mare finanţator al UE, şi Comisia Europeană au insistat în mod repetat ca Grecia să persevereze cu majorările de taxe şi cu reducerile de cheltuieli pentru a continua să primească fonduri conform acordului UE-FMI de 130 miliarde euro.

Agenţia de evaluare Fitch a avertizat întreaga zonă euro că dacă statul elen va părăsi uniunea monetară ca o consecinţă a actualei crize a datoriilor, celelalte state membre ar putea fi puse sub observaţie, iar cele care au evaluare negativă riscă să fie retrogradate. Printre aceste ţări se numără Franţa, Italia, Spania, Cipru, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Belgia, potrivit CNBC.

Toate aceste declaraţii vin pe fondul instabilităţii politice din Grecia cauzată de rezultatul alegerilor parlamentare din data de 6 mai, în urma cărora niciun partid nu a întrunit voturile necesare pentru a forma singur un nou guvern.

Mai mult, într-un interviu acordat publi­caţiei The Telegraph, vicepremierul grec Theodoros Pangalos a afirmat că ţara sa va rămâne fără bani în şase săptămâni dacă nu va onora condiţiile programului UE de salvare. El a spus că se teme de ce va urma, având în vedere că grecii au votat împotriva acordului de salvare duminica trecută. Pangalos a menţionat că germanii au nevoie de Grecia şi nu îi vor da niciodată afară din zona euro, "însă ce se va întâmpla cu siguranţă este că nu le vor da bani ca să-şi plătească datoriile". Vicepremierul a avertizat că Grecia va intra în faliment şi că statul nu va fi capabil să plătească salariile şi pensile. "Cetăţenii nu conştientizează acest lucru. Mai avem timp până în iunie, când vom rămâne fără fonduri", a spus Pangalos.

Ce ar însemna ieşirea Greciei din zona euro?

Analiştii sunt de părere că Grecia ar avea de suferit mai mult dacă ar părăsi zona euro decât dacă ar rămâne în uniunea monetară. Întoarcerea la moneda naţională, drahma, ar aduce după sine o depreciere a acesteia cu mai mult de 50% faţă de euro, iar populaţia ar încerca să îşi retragă euro de la bănci înainte ca aceştia să fie convertiţi într-o monedă mai slabă, putându-se declanşa astfel prăbuşirea băncilor.

În această situaţie, guvernul elen ar trebui să închidă băncile pe perioada introducerii noii monede şi ar putea restricţiona mutarea capitalurilor în afara ţării.

În condiţiile unei monede depreciate, orice companie grecească care are furnizori din zona euro va avea datorii mult mai greu de suportat şi ar putea falimenta. Importurile de bunuri ar deveni mai scumpe şi ar creşte inflaţia. De asemenea, ar creşte rata şomajului şi s-ar putea manifesta un exod al forţei de muncă din rândul tinerilor specialişti.

Însă o monedă naţională depreciată ar face ca exporturile greceşti să fie mai ieftine şi mai competitive, putând astfel să ajute din nou la creşterea economică. Mai mult, companiile străine ar putea fi atarse de forţa de muncă ieftină şi de preţurile scăzute de pe piaţa imobiliară, fiind încurajaţi să deschidă uzine în Grecia. Cel mai mare faliment suveran din istorie este cel al Argentinei, care a intrat în default având o datorie externă de

93 mld. dolari. Falimentul a declanşat o scădere a consumului de 60%, ca urmare a faptului că economiile populaţiei au fost şterse, iar inflaţia a crescut. Guvernul argentinian a îngheţat toate conturile bancare, a limitat populaţia să retragă mai mult de 250 de pesos şi a interzis retragerile depozitelor în dolari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO