Banca Naţională a Suediei schimbă modul cum arată una dintre cele mai valoroase bancnote din lume: cea de 1.000 de franci, pentru a creşte elementele de securitate. Noua bacnotă de 1.000 de franci intră în circulaţie începând cu 13 martie, scrie Bloomberg.
Reintroducerea acestei bacnote este privită cu scepticism de fostul secretar al trezoreriei SUA, Larry Summers, care susţine că bacnote mari pot fi folosite pentru a sprijini piaţa neagră şi activităţi din economia ”subterană”. Tocmai în acest scop Banca Centrală Europeană a oprit emiterea bacnotelor de 500 de euro.
„Nu există indicii care să arate că aceste riscuri sunt mari. În Elveţia, bacnota de 1.000 de franci este folosită doar ca mijloc de plată”, a declarat vicepresedintele BNS, Fritz Zurbruegg, citat de Bloomberg.
Atunci când vine vorba de modul de gestionare al banilor, există diferenţe importante între Suedia şi Elveţia. În Suedia sucursalele băncilor au încetat să mai gestioneze numerarul, iar bisericile s-au modernizat şi au ajuns să primească donaţii prin intermediul aplicaţiilor mobile. În schimb Elveţia preferă banii lichizi, iar sumele puse în circulaţie cresc în mod continuu.
Bacnotele evleţiene sunt produse la tiparniţa Orell Fusseli din Zurich care implineşte în acest an 500 de ani de activitate.
Un chestionar din 2017 a concluzionat că numerarul îşi păstrează popularitatea în ciuda existenţei unei multitudini de aplicaţii şi instrumente electronice create pentru plata facturilor. Aproximativ 40% dintre cei chestionaţi au spus că au deţinut o bacnotă de 1.000 de franci în ultimii doi ani, iar în cazul bacnotei de 200 de franci procentul a crescut la 60%.
The new 1000-franc note https://t.co/6uxJJogGIMpic.twitter.com/eMyeenD0Od
— Swiss National Bank (@SNB_BNS_en) March 5, 2019
