Pentru Berat Albayrak, om de afaceri, ministrul turc al finanţelor şi ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, fluctuaţiile din economia şi din sectorul financiar ale Turciei s-au terminat. Cererea puternică pentru obligaţiuni vândute săptămâna trecută de guvern pe pieţele internaţionale arată că investitorii au încredere în economia turcă.
Şi lira turcească are cel mai lung marş de ascensiune din 2014 încoace, după ce s-a depreciat cu până la 40% în raport cu dolarul de la începutul anului din cauza atacurilor lui Erdogan la adresa independenţei băncii centrale, a încăpăţânării acestuia de a nu lăsa banca să majoreze dobânzile pentru a contracara efectele inflaţiei scăpate de sub control şi a tensiunilor comerciale şi diplomatice dintre Ankara şi Washington. Miniştrii din guvernul lui Erdogan şi analiştii de partid au spus mereu că prăbuşirea lirei este un atac extern şi nu reflectă starea reală a economiei.
Lira a avansat cu aproape 10% în ultimele două săptămâni, în contextul în care guvernul de la Ankara a făcut un pas important pentru detensionarea relaţiilor cu SUA eliberând un pastor american acuzat de legături cu terorişti şi a prezentat un plan economic despre care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare spune că în teorie este funcţional. Unii indicatori sugerează că aprecierea lirei, care anul acesta a avut una dintre cele mai slabe evoluţii din lumea emergentă, poate continua, după cum scrie Bloomberg.
Însă revenirea lirei şi a încrederii s-ar putea să fi venit prea târziu, arată alţi indicatori. Turcia se numără printre economiile emergente cu cel mai mare risc de a intra în recesiune, a declarat pentru Deutsche Welle Nariman Behravesh, economist-şef la IHS Markit. Behravesh a mai menţionat, în aceeaşi idee, Africa de Sud şi Argentina. Aceste trei ţări au deficite bugetare şi de cont curent şi datorii mari în valută, în special în dolari şi euro, monede faţă de care lira turcească s-a depreciat dramatic. Deficitul bugetar apare când cheltuielile depăşec veniturile, iar cel de cont curent când valoarea bunurilor şi serviciile importate este mai mare decât valoarea bunurilor şi serviciilor exportate.
„Dacă aceste ţări nu primesc ajutor de la FMI sau vreun fel de iertare de datorie, cele mai multe dintre ele nu vor avea altă cale decât să ridice dobânzile şi să înăsprească politica bugetară“, a spus Behravesh. „De asemenea, pot impune controale de capital.“
Totuşi, Turcia, o ţară notorie pentru deficitul de cont curent ridicat - un indicator al dependenţei de capital extern -, a trecut pe surplus de cont curent, unul de 2,6 miliarde de dolari în august. Este cel mai mare surplus lunar din istoria ţării şi primul de după septembrie 2015. Bogdan Cojocaru
Pentru Timothy Ash de la Bluebay Asset Management, surplusul „sugerează o recesiune adâncă, efect al rebalansării economiei. O recesiune poate mai adâncă decât cea din 2008/2009. Este preţul reacţiei greşite. Când economiştii le spuneau să pună frână, ei spuneau că ştiu mai bine şi rezultatul este că s-au izbit de zid destul de dur“. Surplusul de cont curent arată că lira slabă ajută economia să se rebalanseze, însă ajustarea reflectă aproape în întregime căderea importurilor, un semn că cererea internă a fost zguduită zdravăn de colapsul lirei din august şi de înăsprirea bruscă a condiţiilor financiare, apreciază Jason Tuvey de la Capital Economics.
„Ceea ce este îngrijorător este că nu există semne că lira mai slabă a adus vreun sprijin semnificativ exporturilor“, a explicat Tuvey. Capital Economics se aşteaptă ca piaţa internă să continue să slăbească.
Surplusul de cont curent este în general un semn al unei economii puternice. Însă pentru economii ca Turcia, care creşte prin creşterea creditării şi a consumului (adică a importurilor de bunuri şi de capital), este un semn de slăbiciune. Turcia a înregistrat surplus de cont curent atât în timpul crizei bancare din 2000-2001, cât şi a crizei financiare globale din 2008-2009.
Un sondaj Reuters realizat cu participarea a aproape 50 de economişti a găsit că aceştia se aşteaptă ca avansul economiei Turciei să fie mai mic decât estimările reduse deja substanţial ale guvernului pentru acest an şi următorul. De asemenea, economiştii apreciază că o recesiune în următoarele şase luni a devenit probabilă. Sondajul arată pagubele serioase provocate de criza valutară. Ankara estimează creşteri economice de 3,8% şi 2,9% în 2018 şi 2019. Economiştii intervievaţi de Reuters văd creşterile la 3,3% şi 1,1%. În 2017, economia a urcat cu 7,4%.
„Vedem riscurile de recesiune în următoarele 12 luni crescând considerabil“, spun analişti de la Danske Bank. Economia este aşteptată să se comprime cu 1,4% în ultimul trimestru al acestui an şi să intre în recesiune în primul trimestru din 2019, cu o scădere de 2,1%. „Se apropie o recesiune adâncă“, notează Liam Carson, analist la Capital Economics.
În presa fidelă guvernului abundă ştiri despre exporturi duble de hamsii şi aproape duble către Canada, exporturi alimentare ale Turciei către China în creştere cu 100% în perioada 2014-1017, aşteptări de exporturi record pentru anul acesta pentru sectorul auto, creşteri ale exporturilor în sectorul oţelului.
Însă vânzările sectorului automotive sunt văzute contractându-se cu aproape 40% anul acesta, a declarat pentru Reuters un reprezentant al asociaţiei distribuitorilor din sectorul automotive turc. El a adăugat că producţia s-ar putea diminua cu 5%. „Am văzut o contracţie de 68% în septembrie. Este puţin probabil ca octombrie să fie diferit“, a spus reprezentantul asociaţiei. Scăderea pieţei reflectă, printre altele, creşterea semnificativă a costurilor în valută şi a costurilor cu creditarea. Încrederea consumatorilor turci în economie s-a redus abrupt în septembrie, cu 13% în ritm lunar, potrivit datelor statistice oficiale.
