Business Internaţional

Se va transforma criza energiei din Europa într-un colaps economic cum a fost cel din 2009?

Se va transforma criza energiei din Europa într-un colaps economic cum a fost cel din 2009?

Industriile germane se bazau pe gazele ruseşti ieftine pentru a produce ieftin şi a avea astfel un avantaj competitiv.

Autor: Bogdan Cojocaru

27.09.2022, 21:19 1048

Preşedinta BCE Christine Lagarde vorbeşte de o scurtă perioadă de recesiune în zona euro. Marii industriaşi germani avertizează, poate chiar ameninţă, cu ce este mai rău de când au rămas fără gaze ruseşti. Analiştii îndeamnă la atenţie, ca fiecare măsură luată să fie bine cântărită, pentru că riscurile sunt mari. Cât de grea va fi criza care poate să vină depinde în mare parte şi de cât de lungă şi de grea va fi iarna.

Anul 2009 a fost în primul rând anul când a început criza datoriilor suverane, o catas­trofă economică şi bancară care aproape că a dus la ruperea zonei euro. Efectele distructive ale crizei de atunci au fost acutizate de faptul că politicienii europeni au reacţionat cu foarte mare întârziere, discuţiile dintre aceştia fiind dominate de neînţelegeri şi de măsurile de austeritate prescrise de toată lumea ca remediu. Criza datoriilor s-a simţit brutal în Europa de Est.

Una din marile victime de atunci a fost Italia, o ţară supraîndatorată. Dacă o nouă criză a datoriilor va izbucni din nou, Italia este din nou în prim-plan, dar de data aceasta condusă de politicieni populişti, de extremă dreapta, care se hrănesc şi cresc cu nemulţu­mirile încolţite în criza precedentă.

Apoi, este Germania, de unde se aud avertismente că vin vremuri grele pentru industria dependentă de gazele ruse. Evonik Industries, unul dintre cei mai mari producă­tori de chimicale din lume, a transmis către Bloomberg că dacă persistă costurile ridicate, pagubele ar putea fi şi ele de durată.

„Condiţia de bază pentru prosperitatea economiei germane, şi în special a industriei, este disponibilitatea în permanenţă a energiei, de asemenea şi din resurse fosile, la preţuri re­zonabile“, se arătă într-un comunicat al companiei.

Evonik este unul din­tre membrii asociaţiei de industriaşi germani care după ce Rusia a invadat Ucraina încă mai insista să se întâlească cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a discuta afaceri. Întâlnirea nu a mai avut loc, dar insistenţa executivilor a provocat un scandal. Evonik nu este singură pe poziţii.

Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a avertizat recent că şi-ar pu­tea transfera în locuri mai prielnice producţia din Germania şi din estul Europei dacă pe­nuria de gaze naturale persistă. VW este com­pania care a minţit în testele de poluare pentru motoare, provocând un scandal care a zguduit întreaga industrie de profil. In­dus­triile germane se bazau pe gazele ruseşti ieftine pentru a produce ieftin şi a avea astfel un avantaj competitiv.

Cu aceste atenţionări în faţă, Bloomberg scrie că pagubele economice provocate de închiderea conductelor cu gaze ruse se acu­mulează rapid în Europa şi riscă să eclipseze impactul crizei financiare mondiale. Scenariul de bază al Bloomberg Economics este o scădere de 1% a PIB-ului UE începând din ultimul trimestru al acestui an.

Scenariul pesimist, în care statele euro­pene nu reuşesc să pună în comun eficient sursele de energie, prevede un colaps de 5% al economiei, o recesiune cum a fost cea din 2009. Preşedinta BCE Christine Lagarde vede o recesiune tehnică la iarnă, adică două trimestre la rând cu contracţie.

Însă BCE a fost încă de la început depăşită de actualele turbulenţe, mai ales de inflaţie, o altă mare problemă. „Europa se îndreaptă foarte clar spre ceea ce ar putea fi o recesiune destul de adâncă“, spune cercetătorul economic Maurice Obstfeld, fost economist-şef la FMI din 2015 şi până în 2018, într-o perioadă în care instituţia recunoştea deja că austeritatea a făcut mai mult rău decât bine.

Atât de rău încât Italiei i-a trebuit mai bine de un deceniu pentru a-şi reveni din criza datoriilor. Nemulţumirile şi inegalităţile apă­rute în tot acest timp au hrănit politicieni populişti şi extremişti precum Giorgia Meloni, conducătorul formaţiunii cu rădăcini fasciste Fraţii Italiei, care a câştigat alegerile generale de săptămâna trecută.

Meloni revendică guvernul, alături de o coaliţie de extremişti, iar alţi lideri de guverne populiste din UE îşi revendică deja prietenia ei. Aceasta ar putea fi un aliat puternic în po­ziţionarea lor împotriva Comisiei Europene. Acest lucru înseamnă îngreunarea procesului de luare a deciziilor.

Meloni şi-a exprimat admiraţia pentru premierul ungar Viktor Orban. Italia a rămas o ţară supraîndatorată, cu rezistenţă la reforme şi cu economia şubredă în plină criză energetică.

Totuşi, pieţele financiare italiene au reacţionat pozitiv la rezultatul alegerilor, văzând în victoria lui Meloni o şansă pentru Italia de a avea un guvern stabil timp de cinci ani, ceva rar în istoria recentă a Italiei.

Rezistenţa la reforme specifică Italiei se manifestă şi în mediul de business. Şi liderii de afaceri italieni au căutat să-şi afirme după invazia rusă din Ucraina apropierea faţă de Putin. Meloni a sugerat că nu va intra prea curând în conflict cu Comisia Europeană, prioritatea ei fiind scoaterea italienilor din criza energetică. Cum o va face, nu este clar, iar orice soluţia va implica probabil cheltuieri mari, ceea ce înseamnă creşterea datoriei, un capitol la care Italia este vulnerabilă pe pieţele internaţionale. Lagarde a spus recent, întrebată despre Meloni, că BCE nu va îndrepta „erori de politică“. Victoria extremistei a dus la deprecierea şi mai mult a euro.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri: