Încetinirea este reflectată de indicatorul Purchasing Managers Index (PMI), al firmei de analiză Markit Economics, care evaluează economia sectorului privat pe baza unor sondaje de opinie efectuate în rândul directorilor de achiziţii ai companiilor selectate de Markit. PMI compozit, care măsoară şi evoluţia serviciilor şi a sectorului manufacturier, a coborât de la 52,5 puncte în august la 52,3 luna aceasta. O valoare PMI de peste 50 de puncte arată expansiunea sectoarelor comparativ cu luna precedentă. Economiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteptau însă la o staganare a indicelui, nu la o scădere.
Markit Economics apreciază că rata şomajului din zona euro a rămas relativ neschimbată întrucât companiile s-au ferit să angajeze personal din cauza vânzărilor slabe. Indicele PMI referitor la Germania, cea mai mare economie europeană, arată că sectorul privat a crescut mai rapid decât media regiunii. Zona euro a fost frânată de scădere în Franţa şi de ritmul anemic de creştere din celelalte ţări, potrivit The Guardian. „Temerile provocate de criza din Ucraina alături de sancţiunile împotriva Rusia şi de situaţia economică nefericită din zona euro par să aibă un impact tot mai mare asupra ţărilor membre. Pericolul este ca eforturile BCE de stimulare economică să fie ineficiente în faţa acestor turbulenţe care vor influenţa şi mai mult cererea deja scăzută“, a spus economistul Chris Williamson.
Încetinirea nu este deloc încurajatoare pentru România, care este dependentă de exporturile către zona euro. Exporturile au susţinut economia în perioada 2008-2014. În primele patru luni ale acestui an România a exportat bunuri în valoare de 17 miliarde de euro, iar jumătate reprezintă exporturi în ţările din zona euro.
