OMV, care deţine Petrom, este una dintre aceste companii, dar legăturile ei cu Rusia implică mai mult decât o simplă conductă. După cum a recunoscut Seele în 2016, „producţia OMV nu ar creşte fără Rusia“. Iar tranzacţiile din trecut, spun unii analişti, sugerează că grupul austriac a jucat rol de pion în promovarea intereselor Gazprom, companie despre care se spune că reprezintă un instrument geopolitic în mâna conducătorilor de la Kremlin.
Ce a spus Seele în 2016 s-a văzut anul trecut, când producţia companiei a crescut semnificativ datorită activelor ruse. În trimestrul trei din 2018, după cum tot Seele a remarcat, OMV a înregistrat „cele mai profitabile rezultate din ultimul deceniu“. În acel an, grupul austriac şi Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, au semnat un acord prin care Austria rămâne client al ruşilor pentru gaze până în 2040. Tot în acel an, OMV a realizat în Rusia o producţie de gaze mai mare decât cea din România (în 2017, producţia de gaze ruseşti era neglijabilă). Însă compania nu extrage încă petrol din Rusia, dar produce în România.
Seele, german de origine, a fost decorat cu Ordinul Prieteniei în 2018 de preşedintele rus Vladimir Putin şi ca şef al Camerei de Comerţ Germano-Ruse, el nu a pierdut niciodată prilejul de a critica presiunile exercitate de Washington asupra proiectelor de energie ruse şi sancţiunile economice şi financiare impuse de Occident Rusiei. Şi când a condus compania Wintershall, cel mai mare producător de petrol şi gaze naturale al Germaniei, Seele a aparăt interesele ruseşti din Europa.
Despre Nord Stream 2, executivul OMV a declarat pentru Financial Times că gazoductul care va aduce gaze ruseşti direct în Germania, ocolind Ucraina, este atacat de SUA în condiţiile în care Washingtonul vrea să câştige pieţe europene pentru propriile exporturi de gaze. „Aş vrea să aud dacă Europa va proteja sau nu independenţa membrilor săi când altcineva ar vrea să dicteze Europei ce fel de politică energetică ar trebui să urmeze“, a spus el. Şeful OMV a acuzat SUA că încearcă să „dicteze“ politica energetică aliaţilor şi le-a cerut, prin FT, Uniunii să apere orice companie ameninţată de sancţiunile impuse de Washington pentru implicarea lor în construirea Nord Stream 2.
Seele a făcut aceste comentarii după ce secretarul american al energiei Rick Perry a spus săptămâna trecută că SUA sunt pe punctul de a sancţiona companiile implicate în Nord Stream 2. Proiectul este criticat de Washington ca fiind o încercare a Moscovei de a mări dependenţa Europei de energia rusească. La Nord Stream 2 participă cu finanţare, pe lângă OMV şi Gazprom, companiile Royal Dutch Shell, Engie, Uniper şi Wintershall.
Seele, ca alţi executivi implicaţi în construirea conductei, susţine că resursele de gazele naturale ale Europei se vor reduce în următorii ani, în timp ce nevoia de consum va creşte, gazele ruseşti reprezentând cea mai ieftină alternativă. De asemenea, criticii proiectului spun că acesta are ca scop slăbirea poziţiei Ucrainei, în prezent o verigă importantă în tranzitul gazelor ruseşti către UE. Acest tranzit aduce venituri importante bugetului guvernului ucrainean. Rusia este sub sancţiuni occidentale de când a anexat Crimeea şi încearcă să destabilizeze ţara cu un război separatist în est.
În acest context, relaţiile Austriei cu Moscova sunt privite cu suspiciune din cauza legăturilor aparent strânse dintre partidele politice austriece şi Moscova. Putin a participat anul trecut la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Printre oaspeţi s-au aflat Sebastian Kurz, până luna aceasta cancelarul Austriei, şi Heinz-Christian Strache, până luna aceasta vicecancelar şi liderul partidului populist şi antiimigranţi FPO aflat în coaliţia de guvernare. Şi Kurz şi Strache şi-au pierdut poziţiile de top în urma unei lupte de anihilare politică pornite după ce imaginea lui Strache a fost compromisă de un clip care-l înfăţişează negociind cu o presupusă fiică a unui oligarh rus consolidarea puterii sale şi a partidului său cu ajutor de la Moscova. Kneissl a fost promovată de FPO.
OMV este listată public, dar 31,5% din acţiuni aparţin statului austriac. Steele a făcut clar că atâta timp cât strategia companiei are susţinerea guvernului de la Viena, aceasta va continua să aibă relaţii apropiate cu Moscova. OMV are legături cu Rusia încă din timpul Războiului Rece, când a devenit prima companie europeană care a semnat un contract pentru importul de gaze din URSS.
În 2018, cu prilejul unei vizite de-a lui Putin la Viena, Austria a primit de la Rusia extinderea acordului de furnizare de gaze din 2028 până în 2040, potrivit The Moscow Times. Apoi, Seele şi şeful Gazprom Alexey Miller au convenit ca Rusia să majoreze livrările cu un miliard de metri cubi pe an peste cantitatea prevăzută în contract pe toată durata acordului. ÑMajorând importurile (...) facem o contribuţie adiţională la siguranţa aprovizionării Austriei şi a altor state“, a spus atunci Seele. În 2017, Gazprom a crescut exporturile către Austria cu peste 50%, la 9 miliarde de metri cubi. În perioada ianuarie-mai 2018, livrările au urcat cu încă 70%. OMV este partener cu Gazprom şi Wintershall la dezvoltarea unuia dintre cele mai mari câmpuri de gaze naturale din Rusia, Yuzhno Russkoye.
În anii 2000, Gazprom a pus ochii pe campionul maghiar al energiei MOL, însă încercarea de preluare a eşuat, iar Magdet Rahimkulov, un om de afaceri rus prosper şi fost executiv la Gazprom, şi-a vândut acţiunile MOL către OMV. În 2009, austriecii şi-au vândut pachetul de 21,2% din acţiunile companiei maghiare către Surgutneftegas, o companie rusească despre care se spune că are legături strânse cu guvernul de la Kremlin, pentru 1,4 miliarde de euro. Stratfor scria atunci că diferite entităţi cu legături cu Gazprom s-ar putea să fi controlat o parte semnificativă din acţiunile vândute pe bursă ale OMV, ceea ce ar fi creat posibilitatea pentru Gazprom să influenţeze tranzacţia. În cele din urmă, guvernul maghiar a răscumpărat acţiunile MOL de la Surgutneftegas în 2011 cu 1,8 miliarde de euro.
