Business Internaţional

Semnale de alarmă puternice pentru economia Turciei

Semnale de alarmă puternice pentru economia Turciei

Autor: CătăIina Apostoiu

05.05.2016, 00:00 2065
După ani de creştere alimentată de credit şi consum, nivelul creditelor neperformante şi al falimentelor este în creştere în Turcia, punând băncile sub presiune şi scoţând la lumină starea fragilă a economiei reale, scrie Reuters. Situaţia riscă să ducă la scăderea popularităţii partidului AKP aflat la guvernare. Finanţarea Turciei este soluţia găsită de Uniunea Europeană şi de Ankara pentru rezolvarea crizei refugiaţilor. În primul deceniu în care s-a aflat la putere, AKP, fondat de preşedintele Tayyip Erdogan, şi-a clădit reputaţia pe creşterea avuţiei Turciei, avansul puternic al veniturilor şi construirea de noi drumuri, spitale şi aeroporturi.  Acum, însă, Erdogan nu va mai putea probabil să se bazeze pe prosperitatea în creştere a Turciei pentru a câştiga susţinere. Creşterea este de aşteptat să se tempereze la 3,5% în acest an, a anunţat Banca Mondială săptămâna trecută, cu mult sub vârfurile de aproape două cifre de la începutul domniei AKP. O scădere puternică a sectorului turismului şi turbulenţele din sud-estul ţării îşi spun la rândul lor cuvântul. Investitorii străini sunt prudenţi, iar băncile sunt din ce în ce mai reticente în a da noi credite, punând sub presiune cele mai îndatorate firme. Până în acest an, 240 de companii au solicitat protecţie temporară împotriva creditorilor, un nivel aproape egal cu cel înregistrat în tot anul 2015. Erdogan a creat AKP în contextul în care Turcia aluneca în criză în 2001. Partidul a câştigat din ce în ce mai multe voturi în trei alegeri parlamentare succesive în condiţiile unei creşteri puternice a veniturilor, câştigând susţinere din partea unei clase de industrialişti cu business-uri înfloritoare.

Guvernul s-a angajat la reforme menite să crească productivitatea şi investiţii în industrie, însă mulţi economişti spun că acestea sunt implementate prea lent.

“Declinul profiturilor companiilor arată că trebuie să luăm noi măsuri. Acesta nu poate fi pus doar pe seama unor factori circumstanţiali, ci şi structurali”, a declarat recent ministrul turc de finanţe Naci Agbal.

Banca centrală, al cărei nou guvernator a fost desemnat luna trecută, ar putea resimţi la rândul său presiuni în creştere. Erdogan susţine de mult necesitatea unor rate ale dobânzii mai scăzute pentru impulsionarea creşterii în pofida inflaţiei, punând pe jar pieţele financiare preocupate de independenţa politicii monetare.

Pe lângă firmele mari, şi firmele mai mici, mult timp motorul economiei Turciei, întâmpină probleme după ce guvernul a majorat salariul minim cu 30% în acest an.

Companiile din sectorul siderurgic, cât şi retailerii alimentari şi din domeniul tehnologiei, sunt în special ameninţate, afirmă Ozlem Ozuner, CEO al Euler Hermes Turcia, citând impactul preţurilor scăzute ale materiilor prime.

Ozuner estimează că aproximativ 14.800 de companii vor intra în faliment în acest an, cu 8% mai multe decât anul trecut, cu impact asupra sistemului bancar, în condiţiile în care creditele rele în creştere erodează apetitul pentru creditare necesar pentru impulsionarea creşterii într-o economie cu o rată scăzută a economisirii.

Rata medie a creditelor neperformante a urcat la 3,3% în primul trimestru, de la 2,8% cu un an în urmă, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul creditelor acordate companiilor mici şi mijlocii, de 4,4%.

Fahrettin Yahsi, CEO al băncii Albaraka Turk, spune că se aşteaptă ca medie sectorului să urce la 4,8% în acest an.

Unii bancheri şi analişti cred însă că rata creditelor neperformante s-ar putea dubla.

“Apare astfel o problemă de profitabilitate pentru bănci, diminuându-le acestora apetitul pentru noi credite”, afirmă un analist bancar.

Deşi nimeni nu se aşteaptă la o criză puternică în sectorul financiar, analiştii spun că problemele legate de datorii vor încetini creşterea, în condiţiile în care economia se bazează în mare măsură pe cererea internă din 2012.

Acţiunile turceşti au înregistrat cel mai abrupt declin din ultimele cinci luni, iar obligaţiunile au luat-o în jos pe fondul intensificării turbulenţelor politice din ţară, iar vânzările de active cu un grad mai ridicat de risc s-au accelerat, potrivit Bloomberg.

Indicele bursei de la Istanbul a pierdut 3,3%, al doilea cel mai pronunţat declin la nivel mondial, după ce un comitet parlamentar a convenit să ridice imunitatea legislatorilor acuzaţi de susţinerea grupului separatist kurd PKK, considerat un grup terorist de către Turcia, SUA şi UE.

Lira turcească a pierdut 1,4% în raport cu dolarul, până la 2,8450.

Considerând Turcia un loc sigur pentru refugiaţi, Uniunea Europeană a promis să acorde autorităţilor de la Ankara 6 miliarde de euro pentru ca acestea să poată face faţă celor 2,7 milioane de sirieni blocaţi pe teritoriu turc, potrivit The Guardian.

De asemenea, potrivit acordului UE-Turcia, turcilor le va fi mai uşor să obţină vize europene, iar UE va acorda o atenţie sporită ideii ca Turcia să devină un stat membru. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO