Din Germania până în Japonia şi din China până în SUA începutul de an a adus surprize neplăcute şi semne descurajatoare pentru cei care sperau la o revenire sănătoasă a creşterii economice.
În Germania, cea mai mare ecoconomie europeană, declinul activităţii din sectorul auto a provocat o scădere neaşteptată a producţiei industriale în ianuarie, pe fondul neliniştii provocate de Brexit şi al tensiunilor comerciale create de SUA. De asemenea, guvernul german şi-a redus din nou prognoza de creştere economică.
În Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro şi din UE după Brexit, revenirea economică după turbulenţele provocate de protestele vestelor galbene se dovedeşte mai slabă decât s-a anticipat, arată un sondaj al băncii centrale efectuat în rândul celor mai mari companii din industrie şi servicii. Sondajul arată că economia va creşte cu 0,3% în primul trimestru, estimarea anterioară fiind un avans de 0,4%, şi alimentează îngrijorările tot mai mari că dificultăţile de care se loveşte economia zonei euro nu sunt doar temporare, scrie Bloomberg.
În China, una dintre cele mai importante verigi în comerţul mondial, exporturile s-au prăbuşit cu aproape 21% în februarie, faţă de perioada similară a anului trecut, după un avans promiţător de 9% în luna anterioară. Declinul a surprins pe toată lumea, dar a venit în contextul unei încetiniri economice globale şi al disputelor comerciale dintre Beijing şi Washington.
Exporturile Japoniei, a doua economie ca mărime a Asiei, au scăzut cu 8% în ianuarie, în ritm anualizat. Aceasta este cea mai accentuată evoluţie negativă de după octombrie 2016 şi un semn că economiile asiatice suferă din cauza răcirii economiei chineze. De asemenea, comenzile pentru maşini-unelte produse în Japonia s-au prăbuşit cu aproape 30% în februarie faţă de anul trecut. Este cea mai mare scădere de după octombrie 2009. Indicatorul este de obicei volatil, însă scăderea este a cincea consecutivă şi arată o accelerare a tendinţei negative.
Pentru SUA, cea mai mare economie din lume şi principalul provocator în războiul comercial mondial actual, banca UBS a emis un avertisment sever: probabilitatea ca PIB-ul să scadă două trimestre la rând, adică probabilitatea ca economia să intre în recesiune, a sărit de la 24% în decembrie la 73%, cauza fiind slăbirea cererii consumatorilor. În urmă cu o săptămână, riscul era de 34%. Acesta este cel mai mare salt al riscului din ultimele trei decenii.
Economiştii de la UBS au explicat că scenariul lor cum că războiul tarifelor în care protagoniştii principali sunt SUA şi China, dar care afectează şi Germania, „ar produce pagube mai mari decât s-a crezut s-a desfăşurat în ultimele luni în SUA: reduceri de personal s-au concentrat în state industriale importante, creşterea cererii interne din trimestrul patru este la jumătate din cea din trimestrul trei, iar indicii încrederii au scăzut semnificativ“, scrie City A.M. Cererea consumatorilor este baza economiei americane.
Disputele tarifare provocate de politica „America mai întâi de toate“ a preşedintelui Donald Trump, posibilitatea mare ca Brexitul să fie unul haotic şi încetinirea globală ameninţă să frâneze până la oprire expansiunea care durează deja de un deceniu a economiei germane, dependente de exporturi. Germania a evitat la limită recesiunea anul trecut“, notează Reuters. Aceiaşi factori afectează şi restul economiilor din UE. „Producţia industrială oferă repere sigure şi cimentează impresia că economia europeană încetineşte“, spune Antoine Bouvet, strateg la banca Mizuho. „Împrumută credibilitate ideii că încetinirea nu este temporară.“
Ziarul financiar german Handelsblatt a anunţat ieri că guvernul federal de la Berlin şi-a diminuat prognoza de creştere economică pentru anul acesta la 0,8%, a doua reducere din mai puţin de două luni. În ianuarie, proiecţia fusese diminuată de la 1,8% la 1%.
Producţia industrială a scăzut cu 0,8%, potrivit datelor biroului de statistică al Germaniei. Piaţa se aştepta la o creştere de 0,5%. Producţia auto s-a dus în jos cu 9% în ianuarie, arată date separate ale ministerului economiei, care dă vina pe factori excepţionali precum greve ale furnizorilor (poate nemaivăzuta grevă din ianuarie de la fabrica Audi din Ungaria?) şi înlocuirea brandurilor.
De asemenea, constructorii auto resimt scăderea cererii pentru maşini diesel şi investiţiile costisitoare în automobile electrice şi autonome. ìCurenţii potrivnici din exterior lovesc economia germană durî, spune Sophia Krietenbrink, analist la Camera de Industrie şi Comerţ germană. Exporturile Germaniei, ajustate la factorii sezonieri, au stagnat în ianuarie în raport cu luna anterioară, în timp ce importurile au crescut cu 1,5%. Datele slabe sugerează că economia germană se chinuie să crească în primul trimestru al acestui an.
Economia mai lentă înseamnă venituri din taxe mai mici decât s-a anticipat, ceea ce poate duce la creşterea tensiunilor în coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel în legătură cu cheltuielile prioritare.
Pentru analiştii de la ING, volatilitatea producţiei, stabilizarea comenzilor interne şi fundaţia sigură sugerează că încetinirea activităţii din industrie se apropie de punctul cel mai de jos, de unde nu poate decât să urce. ìÎnsă dacă încercarea de atinge punctul cel mai de jos ia prea mult timp, guvernul german ar trebui să înceapă să ia în considerare stimulente fiscale adiţionaleî, spune Carsten Brzeski, analist la ING.
Turcia, o economie în curs de dezvoltare dependentă de capital extern, a intrat în recesiune la sfârşitul anului trecut, slăbită de o criză a lirei şi de creşterea dobânzilor. Recesiune vine când la sfârşitul acestei luni sunt alegeri locale importante, în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan se va lupta să menţină controlul în cele mai mari oraşe, Istanbul şi Ankara.
