Încetinirea economică a zonei euro nu mai este temporară, iar Banca Centrală Europeană trebuie să dea drumul la noi stimulente, avertizează Olli Rehn, membru al consiliului guvernator al băncii.
Ultimele date par să confirme avertismentul acestuia: comenzile fabricilor germane s-au prăbuşit în mai, vânzările de retail au scăzut pentru a doua lună consecutiv, iar consumatorii din regiune devin mai prudenţi, crescându-şi economiile.
Economia zonei euro a încetinit în mare parte a ultimului an, iar revirimentul îndelung aşteptat nu s-a materializat, sugerând că BCE trebuie să se pregătească pentru o încetinire mai puternică şi mai de durată, a declarat Ren, şef al băncii centrale finlandeze, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei germane Boersen Zeitung.
„Nu ar trebui să mai percepem încetinirea recentă a creşterii drept un episod scurt, temporar. Trecem printr-o fază mai lungă de creştere fragilă.“
Luis De Guindos, vicepreşedinte BCE, avertiza la rândul său recent că redresarea economică a zonei euro este ameninţată de noi riscuri globale care apasă asupra perspectivelor economice. Cel mai mare are legătură cu conflitele comerciale.
Nesiguranţa de ordin comercial a continuat să afecteze producătorii la nivel mondial şi să determine o încetinire a celei mai mari economii europene, cea germană.
Comenzile fabricilor germane au scăzut cu 2,2% în mai faţă de luna anterioară, cu mult sub estimările economiştilor. Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, declinul a fost de 8,6%. Scăderea s-a resimţit la nivelul majorităţii industriilor, scrie Bloomberg. Raportul vine după alte date dezamăgitoare ce indică o încetinire a activităţii fabricilor pentru a şasea lună consecutiv în iunie.
Slăbiciunea economiei germană se resimte puternic la nivelul întregii zone euro.
Vânzările de retail din regiune au scăzut pentru a doua lună consecutiv în mai, un nou semn că economia acesteia a încetinit în trimestrul al doilea, potrivit Marketwatch. În primele trei luni ale anului, economia zonei euro şi-a revenit, în mare parte graţie unei creşteri a cheltuielilor consumatorilor, însă există semne că această creştere nu a fost repetată în T2 chiar în condiţiile în care şomajul din regiune a continuat să scadă.
Potrivit agenţiei de statistică a UE, vânzările de retail au scăzut în mai cu 0,3% faţă de aprilie. Germania a suferit cel mai pronunţat declin, de 0,6%. Datele reprezintă un indicator important că creşterea consumului a încetinit semnificativ în trimestrul II.
În acelaşi timp, ultimele date ale Eurostat arată că gospodăriile devin mai prudente. Rata economisirii în rândul gospodăriilor din zona euro a atins cel mai ridicat nivel din patru ani în primul trimestru al acestui an, urcând la 12,6%, de la 12,1% în trimestrul patru al anului trecut.
„Creşterea ratei economisirii, dublată de aşteptările privind o încetinire a creşterii ratei ocupării forţei de muncă în trimestrele următoare sugerează o creştere modestă a consumului privat în acest an“, se arată într-o notă a ABN Amro.
Olli Rehn, considerat până de curând un candidat de seamă pentru şefia BCE, a subliniat că consiliul guvernator analizează care sunt cele mai bune opţiuni din punctul de vedere a unei reacţii de politică monetară, scrie Bloomberg.
„Avem un număr de instrumente care sunt foarte eficiente şi care, ca pachet, au chiar efecte mai puternice decât luate separat“, a declarat acesta.
În iunie, oficialii BCE au indicat că sunt dispuşi să reducă în continuare dobânzile şi poate chiar să relanseze achiziţiile de active dacă situaţia economică nu se îmbunătăţeşte. Deşi perspectiva lansării de noi măsuri de relaxare monetară a fost salutată de pieţe, unii observatori au pus sub semnul întrebării această posibilitate având în vedere profitabilitatea modestă a băncilor, care au probleme cu dobânzile negative. Există de asemenea limite legate privind procentul din obligaţiunile unei ţări ce poate fi achiziţionat de către Banca Centrală Europeană.
Rehn a sugerat că aceste constrângeri pot fi depăşite.
„Am indicat clar că vom analiza măsuri pentru a diminua posibilele efecte secundare negative ale dobânzilor negative în eventualitatea în care vom continua să reducem dobânzile sau vom menţine rate foarte scăzute un timp mult mai îndelungat“, potrivit lui Rehn.
Strategii „pot de asemenea relua achiziţiile de noi active în orice moment“ şi există „un anumit grad de flexibilitate“ în ceea ce priveşte limitele asupra achiziţiilor de obligaţiuni.
„Ceea ce ne preocupă de asemenea foarte mult sunt aşteptările privind inflaţia. Acestea au scăzut puternic şi rămân mult prea scăzute“, a mai declarat Rehn.
Următoarea şedinţă de politică monetară a BCE este programată pentru 25 iulie.
Promisiunea preşedintelui BCE Mario Draghi de a veni cu noi stimulente dacă perspectivele economice nu se îmbunăţesc sugerează că acesta este îngrijorat în acelaşi timp cu privire la o nouă posibilă criză în ţări ca Italia, consideră Patrick Artus, economist-şef la Natixis, potrivit Bloomberg.
Relaxarea politicii monetare „poate părea surprinzătoare“ într-o perioadă cu şomaj redus şi costuri în accelerare legate de forţa de muncă. Motivul real ar putea fi o încercare de a asigura solvabilitatea fiscală a ţărilor din zona euro pentru a preîntâmpina fragmentarea acesteia, arată Artus într-o notă recentă.
