• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Business Internaţional

Semnificaţia şi urmările unei fotografii celebre: UE se bâlbâie când vine vorba de sancţionarea Rusiei şi până la urmă va sfârşi prin a finanţa în continuare maşinăria de război şi incertitudine pe care Moscova o instalează în Ucraina

Semnificaţia şi urmările unei fotografii celebre: UE se bâlbâie când vine vorba de sancţionarea Rusiei şi până la urmă va sfârşi prin a finanţa în continuare maşinăria de război şi incertitudine pe care Moscova o instalează în Ucraina

Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel simţindu-se bine alături de oficialităţi ruse la inaugurarea gazoductului rusesc Nord Stream.

Autor: Bogdan Cojocaru

22.02.2022, 22:49 2698

Tancuri ruseşti pe străzile unui oraş european sunt o imagine care ar trezi fiori oricărui istoric din Europa de Est. Acest lucru se întâmplă în Doneţk după ce preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Astfel, Kremlinul a făcut primul pas, cel mai previzibil, din scenariul asupra căruia Washingtonul avertizează de ceva vreme - invadarea Ucrainei. Unde se va opri Putin, doar el ştie. Cine l-ar putea opri?

Washingtonul a ripostat rapid prin sancţiuni, dar europenii par să fi fost luaţi din nou pe nepregătite. Deşi despre sancţiuni contra Moscovei se vorbeşte de câteva luni, şi au fost bine cântărite şi întoarse pe toate părţile, reprezentanţii statelor membre ale UE au hotărât ca abia ieri să se întâlnească pentru a le discuta şi stabili un răspuns con­cret. Iar pentru statele UE astfel de alegeri nu sunt uşoare pentru că, după cum scrie revista Politico, europenii sfârşesc tot prin a finanţa măşinării de război a Rusiei pentru că pur şi simplu nu au alte alternative la gazele na­turale şi petrolul rusesc. Până şi SUA importă ţiţei din Rusia. Pentru Europa, propriile sancţiuni contra Rusiei pot fi un coşmar.

Putin a trecut de la provocări la acţiune deşi pe la Kremlin s-au perindat, pentru a-l îndupleca pe Putin sau găsi o cale de comunicare cu acesta cei mai puternici politicieni europeni ai momentului, preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz. Dintre aceştia, Macron pare să fi căzut cel mai adânc în capcana întinsă de liderul de la Kremlin deoarece echipa acestuia pregătise pentru viitor mai multe întâlniri cu oficiali ruşi pentru negocieri în problema ucraineană. Umbra aruncată pe imaginea diplomaţiei franceze este mai întunecată deoarece Franţa deţine prin rotaţie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Iar Macron îşi construieşte imaginea de lider al Europei.

Cât despre Scholz, este bine ştiută apropierea partidului acestuia, Partidul Social Democrat (SPD), de Rusia.

Un fost cancelar social democrat, Gerhard Schroder, ocupă funcţii de top la companii ruse strategice, iar în contextul reizbucnirii crizei ucrainene Kremlinul i-a propus o promovare. Germania este cel mai mare client european pentru gazele ruseşti şi este dependentă de acestea. Totuşi, Scholz pare să fie mai realist decât Macron.

Europenii şi mai ales americanii au avertizat Rusia că dacă invadează Ucraina va suporta sancţiuni economice şi financiare de o duritate fără precedent. Acesta ar fi singurul instrument prin care Occidentul poate presa Moscova deoarece Ucraina nu este stat membru al NATO.

O altă problemă pentru declanşarea sancţiunilor ar fi interpretarea acţiunilor Moscovei ca pe o invazie sau ca pe o nouă provocare.

În regiunile din Donbas care şi-au declarat independenţa de Kiev cu sprijinul Moscovei guvernul ucrainean nu mai are control din 2014. Sute de mii de localnici au acum cetăţenie rusă. Pentru ca sancţiunile noi să funcţioneze, aliaţii occidentali trebuie să fie uniţi, iar aici este mai greu, după cum arată The Economist.

Acum, după ce regiunile separatiste şi-au declarat independenţă, Washintonul a interzis „investiţii noi, comerţ şi finanţare de către persoane americane către, din sau în aşa numitele Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk“. O invazie rusească în Ucraina ar atrage alte sancţiuni, a declarat un oficial al Casei Albe. După calculele americanilor, Rusia a adus aproape 200.000 de soldaţi la graniţele cu Ucraina. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste de către Moscova reprezintă o încălcare clară a legilor internaţionale. Cancelarul german Scholz a indicat ieri că Germania a blocat proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, care aduce gaze ruseşti direct în nordul UE ocolind Polonia şi Ucraina. Gazoductul este considerat de mulţi analişti un instrument de şantaj în mâinile Kremlinului, fiind în centrul actualei crize a gazelor din UE, iar Washingtonul, Varşovia şi Kievul au cerut încă de la început Berlinului să renunţe la el.  Scholz a explicat că acum „situaţia s-a schimbat fundamental“.

Preşedintele american Joe Biden a discutat telefonic cu Scholz şi Macron imediat după această „schimbare fundamentală“. Reprezentanţi ai statelor UE s-au întâlnit ieri dimineaţa pentru a discuta sancţiuni, dar au apărut inevitabil diviziuni. Serviciul de acţiune externă al UE a propus sancţionarea unor persoane şi entităţi implicate în recunoaşterea de către Kremlin a independenţei regiunilor separatiste, dar planului i s-a opus Ungaria, notează The Guardian. Budapesta este unul din aliaţii Rusiei din interiorul UE. Potrivit unui diplomat, Austria, Germania şi Italia au insistat pe importanţa „paşilor mici“. Aceste state au legături de afaceri puternice cu Rusia.

Până acum, Putin nu a făcut decât să acţioneze în planul lui de a stopa destrămarea sferei de influenţă a Rusiei şi poate chiar de a mări teritoriul ţării sale, iar UE n-a făcut decât să reacţioneze. Independenţa regiunilor separatiste din Donbas îi oferă lui Putin justificări pentru a aduce acolo armata Rusei şi de a-i apăra pe locuitorii care între timp au primit cetăţenie rusă. Sancţiunile impuse de UE şi SUA după ce Rusia şi-a alipit Crimeea în 2014 au trimis economia rusă într-o criză financiară severă. Occidentul a avertizat acum cu sancţiuni şi mai dure, dar şi economia rusă este mai bine pregătită de această dată. Companii mari şi mici din ţări ca Franţa şi Germania depind de piaţa rusă pentru creştere. Multe au fabrici acolo.

Cele mai multe state din UE sunt dependente de gazele şi petrolul ruseşti, iar veniturile din aceste hidrocarburi contribuie cu o treime la bugetul Moscovei. În 2020, 35% din importurile de gaze ale UE au venit din Rusia, faţă de 26% în 2010. Creşterea procentului se datorează în mare parte faptului că gazele sunt combustibilul de tranziţie în reforma energetică a UE. Germania este cel mai mare consumator de gaze ruse pentru că şi-a închis centralele nucleare. Europa nu poate reteza toate legăturile cu Rusia. Între timp, Moscova trimite semnale mixte despre intenţia de a cuceri mai mult teritoriu în estul Ucrainei. Iar petrolul se apropie de 100 de dolari pe baril. Energia se scumpeşte şi mai mult în Europa.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: