Şomajul a depăşit 11% la sfârşitul anului trecut, o rată care urcă la 25% în cazul celor cu vârste de sub 24 de ani.
Zoran Djordjevic are în faţă o provocare: să stopeze exodul muncitorilor, în urma căruia populaţia ţării sale a scăzut cu peste 5% în ultimul deceniu, scrie Bloomberg.
Ca ministru al muncii în Serbia, Djordjevic se confruntă cu aceleaşi probleme ca toate celelalte ţări din Balcani: salarii relativ scăzute, o rată ridicată a şomajului şi cu perspectiva slujbelor mai bine plătite care-i atrag pe cetăţenii ţării în UE.
Acesta a angajat o echipă de economişti şi statisticieni, condusă de un specialist pe probleme de migraţie, pentru a încerca să soluţioneze una dintre cele mai mari probleme economice şi demografice din Europa.
Planul este să se profite de creşterea economică stabilă, situaţia solidă a finanţelor publice şi setea ţării de investiţii străine în contextul intenţiei preşedintelui Aleksandar Vucic de a aduce ţara în UE în următorul deceniu, spune ministrul.
„Aceasta este muniţia pe care o putem folosi”, declară Djordjevic.
Serbia nu este singura în această situaţie. Ţările vecine Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord şi Muntenegru încearcă la rândul lor să adere la UE. Croaţia şi Bulgaria sunt deja membre, un statut care a contribuit de fapt la intensificarea exodului cetăţenilor lor. Bulgaria, care se confruntă la rândul său cu o rată scăzută a natalităţii, înregistrează unul dintre cele mai rapide ritmuri de scădere a populaţiei din lume.
Serghei Guriev, economist-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, creioanează perspective dure pentru regiune pe viitor. Situaţia din Serbia este agravată de nivelul mai scăzut de trai comparativ cu celelalte ţări din regiune.
Potrivit unui raport al OCDE, aproximativ 60% dintre cei aproximativ 415.000 de sârbi care şi-au părăsit ţara în perioada 2007-2016 s-au îndreptat către Germania.
Şomajul a depăşit 11% la sfârşitul anului trecut, o rată care urcă la 25% în cazul celor cu vârste de sub 24 de ani.
Totuşi, rata de creştere economică anuală de 3,5% din T4 reprezintă un progres faţă de 2017, iar investiţiile străine directe de 1,4 miliarde de euro de la mijlocul anului trecut au reprezentat cel mai ridicat nivel din şapte ani.
Planul lui Djordjevic este de a reţine muncitorii în şară şi a atrage mai multe fabrici, o strategie care s-a dovedit de succes în ţări ca Ungaria, Slovacia, Cehia şi Polonia. În acelaşi timp, ministrul spune că ţara ar trebui să ţintească joburi cu valoare adăugată pentru a evita un model bazat exclusiv pe forţă de muncă ieftină.
