Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, şi-a revizuit la finalul săptămânii trecute estimările de creştere pentru acest an la 1,7%, de la proiecţia iniţială de 1,8%. Banca germană şi-a revizuit în acelaşi timp ratele de creştere pentru 2017 şi 2018 la 1,4% şi respectiv 1,6%.
Mişcarea a venit după ce Banque de France, banca centrală a Franţei, a decis să-şi reducă estimarea de creştere pentru economia franceză pentru 2017 la 1,5% de la 1,6%. Pentru acest an totuşi banca şi-a menţinut neschimbată proiecţia de creştere la 1,5%.
Economiştii Bundesbank au pus decizia de revizuire pe seama inflaţiei scăzute din primul semestru al acestui an şi a volatilităţii continue a preţurilor petrolului.
„Fluctuaţiile preţurilor petrolului reprezintă în continuare un risc“, se arată într-o notă a preşedintelui Bundesbank Jens Weidmann.
Inflaţia reprezintă un motiv serios de îngrijorare, nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga regiune, care se luptă să atingă ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Indicele preţurilor de consum din Germania a scăzut uşor cu 0,1% în mai după o scădere similară în aprilie, marcând o ieşire din deflaţie.
În cel mai recent raport al său, banca centrală şi-a redus proiecţia privitoare la inflaţie pe 2016 la 0,2% de la 1,1%, în timp ce estimarea pe 2017 a fost redusă de la 2% la 1,5%.
Franţa, între timp, este în aceeaşi barcă după ce banca centrală a ţării a anunţat că inflaţia ar urma să avanseze cu numai 0,2% în acest an, înainte de a accelera la 1,1% în 2017 şi 1,4% în 2018.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 0,1% în mai în Franţa în urma unei reduceri puternice a preţurilor energiei şi a produselor manufacturiere.
Noile estimări vin la o zi după ce Banca Centrală Europeană şi-a majorat proiecţiile de creştere şi inflaţie. În cadrul unei conferinţe de presă din Viena organizată joia trecută, preşedintele BCE Mario Draghi a anticipat o rată de creştere de 1,6% pentru 2016, în creştere de la estimarea de 1,4% lansată în luna martie.
Totuşi, banca şi-a menţinut neschimbată proiecţia de creştere pentru 2017 şi şi-a redus estimarea pentru 2018 la 1,8%. Draghi a avertizat de asemenea că deşi riscurile privitoare la perspectivele de creştere a zonei euro s-au diminuat, acestea nu au dispărut.
Nesiguranţa la nivel mondial şi prăbuşirea preţurilor materiilor prime au sporit presiunile asupra economiilor zonei euro deşi BCE continuă să injecteze stimulente masive pentru a scoate economiile din impas.