În urmă cu patru ani, când devenea evidentă tendinţa de expansiune a producătorilor chinezi de trenuri rapide pe pieţele vestice, experţii avertizau că companiile europene din sectorul de profil trebuie să-şi dezvolte strategii pentru a face faţă noilor competitori. Acum, Alstom, Bombardier şi Siemens se plâng de concurenţă neloială pe piaţa feroviară europeană, spunând că Japonia, SUA şi China beneficiază nedrept de credite ieftine şi subvenţii.
Dintre ţările enumerate, China se remarcă în mod special prin forţa cu care-şi extinde şi promovează industria feroviară, mai ales în sectorul trenurilor de mare viteză. Să fie doleanţele Alstom, din Franţa, Bombardier, din Canada, şi Siemens, din Germania, un semnal de alarmă, un semn de slăbiciune sau o încercare de intimidare a autorităţilor? Alstom şi Siemens†intenţionează să-şi fuzioneze operaţiunile feroviare în ceea ce ar putea deveni un monopol european. Comisarul european Margrethe Vestager, un formidabil luptător antitrust, nu crede că producătorii de trenuri de pe piaţa europeană sunt în pericol din cauza concurenţei externe.
Cunoscută în urmă cu un deceniu ca un poducător de tehnologie din clasă inferioară bazat pe folosirea intensivă a forţei de muncă, China urcă din ce în ce mai sus pe scara tehnologiei, devenind exportator de produse cu tehnologie de vârf. Un sector care simbolizează foarte bine această ascensiune este cel feroviar, scrie Deutsche Welle. Când Beijingul a decis în urmă cu un deceniu că trebuie construită o reţea feroviară de mare viteză care să lege vasta naţiune, China nu avea o bază de producţie internă care să facă faţă unui efort atât de mare. China a trebuit să importe trenuri, piese şi tehnologie de la companii străine precum cele europene Siemens şi Alstom sau de la conglomeratul japonez Kawasaki.
De atunci, China a devenit cel mai mare dezvoltator de cale ferată de mare viteză, construind o reţea de peste 22.300 de kilometri. Companiile de construcţii chinezeşti participă acum la dezvoltarea infrastructurilor, de mare sau mică viteză, ale altor state, inclusiv din Europa, iar producătorii de trenuri ai Chinei exportă, spre exemplu, chiar în inima zonei euro, în Germania.
Anul acesta, CRRC Zhuzhou Locomotive din China a semnat un acord cadru cu Deutsche Bahn pentru a exporta în Germania 20 de locomotive hibrid, cu baterii. Noul tip de locomotivă, care atinge viteze de până la 100 km/h, a fost dezvoltat de CRRC în colaborare cu Deutsche Bahn anul trecut. Este prima dată când Germania importă locomotive din China. În Europa, CRRC a mai vândut locomotive electrice în Serbia, locomotive hibrid în Austria, trenuri de mare viteză în Cehia, trenuri rapide de pasageri în Macedonia şi a primit un contract pentru furnizarea a 40 de trenuri-glonţ Georgiei. CRRC a vândut garnituri de metrou Turciei, unde, de asemenea, îşi extinde producţia de locomotive. În Turcia, de altfel, China este protagonista unei poveşti feroviare de succes, construirea unei legături de mare viteză între capitala Ankara şi cel mai populat oraş, Istanbul. Tot în Europa, companii chinezeşti participă la modernizarea unei linii feroviare de 336 de kilometri care leagă Budapesta de Belgrad. Altfel, CRRC a exportat material rulant feroviar în peste 20 de state din întreaga lume, printre care Iran, Kazahstan, Uzbekistan, Singapore, India şi Etiopia.
CRRC participă la un proiect ambiţios de dezvoltare a infrastructurii feroviare în Argentina. Locomotivele exportate acolo de compania chinezească vor trage trenuri marfare care vor circula între inima agricolă a ţării şi portul Rosario, un centru pentru exporturi. Planul de modernizare a infrastructurii este finanţat cu o linie de credit de 2,4 miliarde de dolari stabilită printr-un acord cu China Machinery Engineering Corporation. În cadrul acestui proiect, Argentina a cumpărat 3.500 de vagoane de tren şi 107 locomotive, potrivit agenţiei Xinhua.
Oficialii chinezi au grijă ca în aproape orice vizită în străinătate să facă referire la industria chinzesc a transportului feroviar de mare viteză, promovând-o ca furnizor de exporturi strategice, aşa cum este şi energia nucleară, notează Financial Times. China a vândut trenuri de mare viteză în peste 100 de state şi regiuni.
Reprezentanţii industriei feroviare din UE spun că China, SUA, Japonia şi alte state din Asia câştigă contracte cu subvenţii guvernamentale şi credite favorabile sau blochează companiile străine prin practici anticoncurenţiale precum cerinţe pentru un conţinut local ridicat, clauze de siguranţă şi alte bariere netarifare.
„În prezent, industria feroviară germană este cea mai bună din lume“, susţine Asociaţia Industrială Feroviară Germană (VDB) într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Bruxelles şi Berlin. „Însă protecţionismul şi controlul masiv din partea statului distorsionează concurenţa şi deformează piaţa mondială din ce în ce mai mult.“
VDB, care reprezintă 180 de companii, printre care Siemens, Alstom şi General Electric, şi-a coordonat scrisoarea cu asociaţia industriei feroviare europene Unife şi cu asociaţiile surori din Franţa, Austria şi alte state. Industria spune că cele 400.000 de locuri de muncă pe care le-a creat sunt în pericol şi că autorităţile ar trebui să se trezească la realitate şi să acţioneze contra practicilor anticoncurenţiale, scrie Handelsblatt. Cel puţin, spun companiile, Europa ar trebui să introducă propriile cerinţe privind conţinutul local, o tactică permisă de regulile comerciale ale UE. SUA cer un conţinut local de 60%, iar nivelul va fi majorat la 70% în 2020, şi ca asamblarea finală să fie făcută pe teritoriu american. În domeniul materialului rulant, China cere un conţinut local de 75%. În Japonia, o clauză de siguranţă îi exclude pe majoritatea producătorilor cerând ca materialul rulant să fie sigur în caz de cutremur ñ de această barieră nici măcar locomotivele certificate în California, stat american recunsocut pentru seismicitatea ridicată, nu pot trece.
Însă în toate statele UE contractele sunt acordate strict pe baza preţurilor şi nu este permisă respingerea unui participant la licitaţie din cauza naţionalităţii.
Scrisoarea a elaborată în contextul în care Alstom şi Siemens†intenţionează să-şi fuzioneze operaţiunile feroviare şi încearcă să convingă Comisia Europeană că entitatea nou creată nu reprezintă un monopol care va afecta competiţia.
Comisarul Margrethe Vestager şi-a exprimat rezervele faţă de fuziune, argumentând că producătorii din Asia nu reprezintă o ameninţare pentru industria europeană. Siemens şi Alstom speră că prin unirea forţelor se vor putea apăra mai bine de ascensiunea CRRC.
Între timp, compania chineză, controlată de stat, a dezvoltat şi produs trenuri-glonţ de cea mai nouă generaţie ñ trenuri clasa Fuxing, cu tehnologi de bază autohtone (cel puţin aşa susţine producătorul), care pot atinge viteze de până la 400 de km/h.
De asemenea, inginerii chinezi lucrează la proiectarea următoarei generaţii de trenuri, care pot transporta pasagerii cu viteze de până la 500 de km/h şi marfă cu 250 de km/h. Roţile vor putea fi adaptate diferitelor ecartamente existente în lume.
