Preţurile bunurilor de larg consum sunt în creştere, în condiţiile în care multe companii din industrie se bazează pe majorări de preţuri pentru a compensa costurile mai mari generate de blocajul lanţului global de aprovizionare, iar executivii şi analişti avertizează că tendinţa se va menţine şi anul viitor. În acelaşi timp, unii analişti se tem că presiunile din ce în ce mai mari pentru majorarea salariilor înregistrate în economiile dezvoltate ar putea crea o spirală inflaţionistă ca cea din anii ‘70.
Preţurile bunurilor de lag consum de la lapte, cafea, la şampon, sunt în creştere, iar multinaţionalele care le produc, ca Nestle, Univeler, P&G şi Danone, justifică majorările prin costurile mai mari generate de perturbările suferite de lanţurile de aprovizionare în pandemie.
Gigantul Nestle şi-a majorat ţinta de vânzări pe acest an după ce cel mai mare grup de produse alimentare din lume a cules roadele majorării preţurilor produselor sale, scrie Reuters. Firma a fost prima din sector care a trecut mai departe costurile mai mari către consumatori, bazându-se pe puterea brandurilor sale.
Iar producătorul Nescafe va continua să majoreze preţurile şi în ultimul trimestru al acestui an şi în 2022 când creşterea costurilor este aşteptată să depăşească nivelul de până acum, a anunţat directorul financiar al acestuia, Francois-Xavier Roger.
Iar rivalii săi îi urmează exemplul.
Unilever a avertizat că inflaţia va accelera probabil anul viitor, menţinând presiunea asupra companiilor din industria bunurilor de larg consum. Directorul financiar al companiei, Graeme Pitkethly a declarat că inflaţia ar putea fi mai mare anul viitor decât în acest an. Gigantul a depăşit estimările de creştere a vânzărilor pe trimestrul trei şi şi-a menţinut ţinta privitoare la marja de profit pe 2021.
P&G a anunţat că se aşteaptă la o creştere solidă a vânzărilor şi veniturilor în următoarele luni, în timp ce preţurile produselor sale vor fi majorate mai devreme decât anticipase compania. Danone a declarat la rândul său că se aşteaptă la o creştere a presiunilor inflaţioniste anul viitor.
„Majoritatea companiilor cu branduri puternice îşi vor putea transfera mai departe creşterile de costuri către consumatori“, arată Jon Cox, analist în cadrul Kepler Cheuveux.
În paralel cu creşterea preţurilor, se intensifică şi presiunile pe majorarea salariilor.
Încurajaţi de penuriile de forţă de muncă, creşterea preţurilor energiei şi costurilor de trai, angajaţii din ţările dezvoltare cer majorări salariale, scrie Financial Times.
Unul dintre cele mai mari sindicate din Germania a solicitat recent o creştere cu 5,3% a salariilor pentru compensarea avansului inflaţiei.
Unii se tem că presiunile mai mari pe creşterea salariilor ar putea da naştere unei spirale inflaţioniste ca cea din anii ‘70, care determină majorări de dobânzi. După cum avertiza Fondul Monetar Internaţional recent, băncile centrale ar trebui să fie „foarte, foarte vigilente“. Alţii văd aceste presiuni ca pe un impuls de mult aşteptat pentru salariile stagnante.
„Capitalul uman a devenit pur şi simplu puţin mai scump“, arată Carsten Brzeski, economist-şef ING, care argumentează că pe măsură ce baby boomerii se pensionează, iar companiile îşi relocalizează lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste care se acumulau deja înainte de pandemiei se vor intensifica şi mai mult“.
Până acum, totuşi, dovezile privind creşteri salariale sunt amestecate. Chiar şi în ţările unde presiunile se acumulează, salariile ar putea să nu crească până la urmă, sau cel puţin nu deocamdată.
Cele mai clare presiuni sunt în SUA. Şi în Marea Britanie, presiunile se acumulează.
În zona euro, există puţine semne de creştere puternică a salariilor, deşi şomajul a revenit la minimele de dinaintea pandemiei, iar numărul celor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut dramatic.
IG Bau, principalul sindicat din sectorul german al construcţiilor, a cerut o creştere salarială de 5,3%, însă în cele din urmă a acceptat o majorare de 3,3% anul viitor şi de 2% în 2023.
Dirk Schumacher, din cadrul Natixis, arată că acest acord semnalează că sindicatul nu se teme că inflaţia va ieşi de sub control.
Cinci dintre cele mai mari institute economice ale Germaniei sunt de acord. Deşi inflaţia germană a atins un maxim pe 29 de ani de 4,1% în septembrie, institutele nu consideră că aceasta va declanşa un val de cererii de majorări salariale.
Acestea au anticipat recent că creşterea costurilor legate de forţa de muncă va coborâ de la 3,4% în 2020 la 0,8% în acest an şi la zero în 2023.
