Sistemul bancar şi recesiunea afundă Spania într-o criză care începe să semene tot mai mult cu a Irlandei

Spania s-a cufundat şi mai mult în criză, după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a redus ratingurile a 11 mari bănci spaniole. Lo­vitura a venit înainte ca biroul naţional de statistică iberic să anunţe că Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% în primul trimestru, marcând astfel a doua recesiune din ultimii trei ani a celei de-a cincea economii ca mărime din UE.

S&P a coborât ratingurile a 11 bănci spaniole şi a avertizat că ar putea tăia calificativele altor şase bănci, după ce a retrogradat Spania cu două trepte, la BBB+, din cauza situaţiei dificile a finanţelor pu­bli­ce. Printre instituţiile de credit cel mai lovite de decizia agenţiei se numără San­tan­der, cea mai mare bancă iberică, al cărei rating a fost coborât de la A+ la A-, scrie Bloomberg.

Recesiunea tehnică, anticipată de S&P şi de autorităţile iberice, a devenit oficială luni, când biroul naţional de statistică a confirmat al doilea trimestru de scădere economică, după o contracţie 0,3% în ultimul trimestru al lui 2011, comparativ cu cele trei luni anterioare. De la începutul lui 2012, S&P a retrogradat ratingul Spaniei cu patru trepte.

Guvernul de la Madrid condus de premierul Mariano Rajoy duce o luptă pe două fronturi. Pe de-o parte, el trebuie să găsească o formulă pentru a ajuta băncile care au acordat masiv împrumuturi în pe­rioada de boom al pieţei locuinţelor alimentând o bulă imobiliară care s-a spart. Pe de altă parte, executivul trebuie să reducă deficitul bugetar pentru a respecta regulile UE, prin amplificarea unei austerităţi care este deja acceptată cu greu de populaţie.

La sfârşitul anului trecut, Spania avea o datorie publică de 68,5% din PIB şi un deficit bugetar de 8,5% din PIB, mari după standardele europene, dar nu deosebit de mari. Problemele Spaniei nu vin însă de la datoria publică sau de la deficit, ci de la expunerea băncilor la bula imobiliară, care ar putea crea o criză similară cu cea din Irlanda, care s-a salvat de la faliment cu un ajutor extern de 64 miliarde euro, notează The Guardian.

Estimări ameţitoare

Louise Cooper, analist financiar senior al BGC Partners, a calculat pe baza diferenţei de populaţie şi a dimensiunilor economiilor că, într-o situaţie similară cu cea a Irlandei, Spania va avea nevoie, probabil, de o finanţare externă de 7 ori mai mare, respectiv de 448 miliarde de euro.

Pentru a evita o ase­menea situaţie, auto­ri­tăţile spa­niole iau acum în calcul înfiin­ţarea unei "bad bank", o structură care să cumpere toate împru­mu­turile toxice acor­date de bănci cu ga­ranţii imo­bi­liare, scrie CNN. Iniţial, auto­ri­tăţile iberice nu in­ten­ţionau să creeze o astfel de bancă, dar şi-au reevaluat opţiunile în mo­mentul în care econo­miştii au atras atenţia că in­stituţiile de credit slăbite ar putea avea nevoie de o recapi­ta­lizare de 100 miliarde de euro.

Problemele Spaniei sunt acu­tizate de şomajul extrem de mare, de 24,4%, maximul ulti­milor 18 ani şi cel mai ridicat din UE. Situaţia este şi mai dificilă în rândul tinerilor, unde unu din doi nu are loc de muncă. Zeci de mii de şomeri protes­tează în stradă împotriva intenţiilor autorităţilor de a extinde impo­zitarea şi de a perpetua auste­ritatea.

În demersul de a reforma piaţa muncii, guvernul a adoptat în februarie o lege care să rezolve problema numărului mare de tipuri de contracte de muncă va­labile în Spania. An­ga­jatorii spanioli au în meniu aproape 40 de tipuri de contracte de muncă, notează The Wall Street Journal. Executivul a justificat legea prin intenţia de a crea un sistem cu doar două tipuri de contracte, unul pentru angajaţii cu normă întreagă şi unul pentru munca temporară. Reforma din februarie nu a rezolvat problema, ci a crescut numărul contractelor cu încă unul, destinat firmelor cu mai puţin de 50 de angajaţi.

Ce înseamnă Spania pentru România, în cifre

Comunitatea română din Spania are oficial 900.000 de membri, din care 700.000 au un loc de muncă.

În relaţiile comerciale, Spania ocupă locul nouă ca destinaţie pentru exporturile româneşti. Anul trecut, exporturile României către statul iberic s-au ridicat la 1,95 mld. euro, în timp ce importurile din Spania s-au plasat la 1.247 miliarde euro.

România exportă mai ales vehicule şi echipamente asociate transportului, echipamente electrice şi utilaje şi importă în principal metale de bază, utilaje, echipamente electrice şi textile.