Danemarca isi revizuieste apreciatul sau sistem de protectie sociala, acesta fiind amenintat pe fondul reducerii fortei de munca si a imbatranirii populatiei, arata Wall Street Journal.
Ministrul de finante Thor Pedersen a declarat ca guvernul va organiza intruniri cu partidele de opozitie, angajatori si sindicate in scopul elaborarii unui plan de revizuire a actualului sistem pana in primavara anului viitor. Totusi, nu vor fi aplicate schimbari majore in lipsa unei sustineri publice solide, acestea urmand a fi implementate dupa viitoarele alegeri din 2009, a adaugat acesta. "Vom explica noul sistem, iar electorii se vor putea pronunta asupra lui", a declarat Pedersen.
Comisia daneza din acest sector a recomandat ca varsta de pensionare sa fie de 68 de ani, si nu de 65, eliminarea pensionarii timpurii, reducerea beneficiilor acordate celor fara un loc de munca, incurajarea unor perioade mai scurte de studiu pentru studenti si atragerea unui numar mai mare de imigranti in cadrul fortei de munca. Comisia, alcatuita de guvern, recomanda in acelasi timp reduceri ale impozitelor pe venit la toate nivelurile pentru mentinerea fortei de munca, locurilor de munca si companiilor in tara.
Fara aceste schimbari comisia avertizeaza ca in urma scaderii fortei de munca si a cresterii dramatice a numarului de pensionari in contextul unei durate mai mari de viata, costurile vor depasi veniturile in decurs de un deceniu, eliminand invidiatele excedente bugetare inregistrate de Danemarca.
Aplicarea unor schimbari radicale ar putea fi controversata. Guvernul de centru dreapta ezita sa reduca impozitele ca parte a unui pachet mai amplu de restructurare intr-o perioada in care economia daneza inregistreaza un ritm de dezvoltare superior celui inregistrat de Europa. Atat partidele aflate la guvernare, cat si cele din opozitie au obiectat fata de introducerea de impozite pentru serviciile medicale. Sindicatele au protestat imediat fata de cresterea varstei de pensionare.
Deocamdata, Pedersen se va ocupa de prelungirea perioadelor de lucru si imbunatatirea sistemului de invatamant.
Grupurile de business ii indeamna pe strategi sa se miste mai rapid, scotand in evidenta nivelul ratei somajului, de 5,4%. "Problema scaderii fortei de munca nu este una cu care ne vom confrunta peste 10 sau 15 ani, ci este o problema actuala", a declarat Mette Rose Skaksen, director de strategie in domeniul muncii in cadrul Confederatiei Industriilor Daneze.
Asa-numitul model danez combina o puternica retea de siguranta financiara cu o piata liberala a muncii ce nu impune conditii dure legate de angajari si disponibilizari.
Sistemul incurajeaza crearea de locuri de munca in perioade favorabile. In perioade dificile, cand companiile isi reduc dimensiunile, fostii angajati primesc beneficii generoase, avand acces la programe de reorientare profesionala si plasare. Modelul danez, si acum propunerile de revizuire a acestuia, sunt urmarite indeaproape in Europa.
Tari ca Germania si Italia asigura protectia locurilor de munca si ii sprijina pe someri pe perioade mari.
Tarilor mai mari ce se confrunta cu o rata ridicata a somajului si deficite bugetare mari le este greu, din punct de vedere politic, sa-si revizuiasca programele de protectie sociala si sa-si consolideze stimulentele in vederea cresterii ratei de ocupare profesionala.
Pana acum, modelul danez a functionat. Rata scazuta a somajului si increderea crescuta a consumatorilor au generat cheltuieli sporite. Investitiile din sectorul de afaceri, atrase de rata solida de crestere economica inregistrata de Danemarca, o forta de munca inalt calificata si o infrastructura solida vor creste cu 4,6% in acest an si cu 6,6% in 2006, conform estimarilor ministerului de finante.
Excedentul bugetar al Danemarcei reprezinta 3,3% din produsul intern brut al tarii, cel mai ridicat din randul celor numai patru tari membre ale Uniunii Europene ce au inregistrat balante pozitive in acest an. Situandu-se sub 40% din PIB, datoriile sale sunt mai mari numai comparativ cu cele ale Irlandei si Luxemburgului. Rata de ocupare a fortei de munca este cea mai mare din UE.
Insa modificarea elementelor demografice ar putea genera probleme, avertizeaza comisia, un grup independent alcatuit din noua membri, ce a fost creat pentru a studia tendintele de ordin demografic si modalitati de a sustine sistemul danez de protectie sociala pe termen lung.
Fara schimbari, raportul comisiei arata ca cheltuielile guvernamentale ca procent din PIB vor creste pana la un nivel record de 57,5% in 2040 de la 50% acum. Intre timp, impozitele si alte venituri ca procent din PIB vor creste cu numai 5,3%, anticipeaza comisia.
Se estimeaza ca forta de munca a Danemarcei va scadea cu 350.000 de persoane in urmatorii 35 de ani, ajungand la numai 2,4 milioane de angajati.
In aceeasi perioada, tara va avea cu 486.000 mai multi pensionari, inregistrand o crestere cu 365.000 a numarului de oameni fara un loc de munca care se vor baza pe asistenta sociala.
Comisia a propus 43 de modificari ce vizeaza domeniul educatiei si conditiile legate de includerea in cadrul unui program de asistenta sociala, metodele de plata. Principalele propuneri se concentreaza insa asupra extinderii fortei de munca.
In ciuda divergentelor, majoritatea partidelor politice sunt de acord ca danezii va trebui sa lucreze mai mult.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
