♦ „Forintul aproape că a atins acoperişul lumii.“ ♦ Pentru prima dată oficiali ai BCE au adus în discuţie o cotă de toleranţă pentru cursul de schimb euro/dolar.
Forintul are reputaţie de a fi cea mai instabilă monedă din Europa de Est, cu tendinţa de a se deprecia atunci când sunt probleme. Însă de la începutul anului, moneda ungară s-a apreciat faţă de dolar mai mult decât oricare altă monedă în afară de rubla Rusiei. De altfel, şi zlotul polonez şi coroana cehă şi leul românesc au defilat prin faţa dolarului, în retragere din cauza incertitudinilor comerciale şi economice create acasă şi pe pieţele internaţionale de administraţia preşedintelui Donald Trump. Forintul s-a apreciat cu 14% în acest an şi cu 8% în trimestrul doi. Dintre monedele est-europene, leul a avut cel mai mic avans de la începutul anului, unul sub 10%. Pentru regiune, şi mai ales pentru Ungaria, astfel de salturi sunt în mod normal veşti bune. „Forintul aproape că a atins acoperişul lumii“, exclamă Portfolio.hu, unul din principalele surse de ştiri şi analize economice din Ungaria. Însă aprecierea se produce mai mult din cauza slăbiciunii dolarului şi mai puţin mulţumită mersului bun al economiilor est-europene. Totuşi, o performanţa rămâne o performanţa. Într-un clasament al Portfolio.hu cu peste 30 de monede din întreaga lume realizat în funcţie de evoluţia faţă de dolar de la începutul anului, forintul ocupă locul doi, coroana cehă locul patru, zlotul poziţia a şasea, iar leul locul 12.
Şi euro (loc opt în clasament), moneda zonei euro, s-a apreciat în raport cu dolarul, ajungând la cel mai ridicat nivel de după 2021, depăşind 1,18 dolari pe unitate ieri. Iar pentru prima dată oficiali ai Băncii Centrale Europene au adus în discuţie o cotă de toleranţă a instituţiei pentru cursul de schimb. Vicepreşedintele Luis de Guindos, un spaniol, a sugerat că puterea euro a trecut peste un prag psihologic. Pe măsură ce euro se apropie de 1,20 de dolari pentru o unitate, participanţii la piaţă evaluează efectele asupra inflaţiei, politicii monetare şi strategiilor de investiţii. Martins Kazaks, un alt oficial de rang înalt al BCE, care este în acelaşi timp şi guvernatorul băncii centrale a Letoniei, a explicat într-un interviu pentru Reuters că aprecierea cu 10% a euro faţă de dolar, însoţită de taxe vamale de 10% aplicate de SUA produselor importate din zona euro, ar afecta semnificativ exporturile europene, ceea ce înseamnă probleme şi pentru economie. Ascensiunea euro are la bază orientarea investitorilor internaţionali spre active-adăpost în dauna pieţelor americane. Ei în Europa nu găsesc neapărat o economie sau economii mai sănătoase decât SUA, ci mai multă predictibilitate şi active care le oferă siguranţă şi profit. De asemenea, investitorii sunt atraşi de noile ambiţii industriale şi de apărare ale Europei, care presupun cheltuieli şi investiţii fără precedent, explică Reuters. Acelaşi mecanism este valabil şi pentru monedele economiilor est-europene. Când dolarul se depreciază, zlotul, coroana cehă, leul şi forintul tind să crească faţă de el deoarece investitorii îşi orientează atenţia spre monede aşteptate să se aprecieze. Pentru băncile centrale, aprecierea puternică a monedei naţionale sau locale poate pune probleme deoarece scumpeşte exporturile, reducându-le competitivitatea pe pieţele internaţionale, şi ieftineşte importurile, erodând atât creşterea economică, cât şi inflaţia. Luis de Guindos a spus că BCE poate ignora creşterea euro până la 1,20 de dolari pe unitate, dar nu mai mult. Atât el, cât şi colegul Kazaks au precizat că economia zonei euro este slăbită. Activitatea din industria manufacturieră abia acum a început să-şi revină din colapsul din 2022-2024 cauzat, printre altele, de scumpiri nemaivăzute ale energiei. Kazaks şi Guindos au indicat că BCE nu va mai interveni cu reduceri de dobânzi, după opt scăderi într-un an, deoarece noi tăieri nu vor ajuta economia, care în schimb are nevoie de certitudini în comerţ şi în alte politici.
Dacă BCE va mai reduce, totuşi, dobânzile de politică monetară, o va face spre finalul anului şi cu un pas foarte mic. Inflaţia din zona euro a accelerat uşor la 2% în iunie, ţinta BCE, potrivit datelor preliminare ale Eurostat. În Europa de Est, monedele locale sunt ajutate să se aprecieze faţă de dolar şi de dobânzile mari ale băncilor centrale. În Ungaria, spre exemplu, dobânda de referinţă pentru politica monetară este de 6,5%, iar banca centrală nu are prea mult spaţiu de manevră pentru a o reduce. Însă analiştii sunt pesimişti în legătură cu creşterea economică a ţării, iar bugetul statului maghiar simte lipsa fondurilor europene. Situaţia se poate deteriora, agenţiile de rating putând retrograda calificativul ţării sau înrăutăţi perspectiva acestuia, ceea ce va avea ca efect, probabil, presiuni descendente pe forint. În Polonia, inflaţia a reînceput să dea semne de viaţă, însemnând că banca centrală este motivată să ţină dobânzile sus. În Cehia, banca centrală şi-a afirmat hotărârea de a ţine sub 2% inflaţia, care şi aici dă semne de accelerare. În aceste condiţii, analiştii de la ING cred că în regiune coroana cehă are cele mai multe şanse să-şi continue ascensiunea.
