• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Business Internaţional

Slovenia riscă să devină prima ţară fost-socialistă din UE care să aibă nevoie de un bailout

Slovenia riscă să devină prima ţară fost-socialistă din UE care să aibă nevoie de un bailout

Premierul Sloveniei, Janez Jansa, ar putea fi forţat să ceară ajutor european din cauza problemelor datoriilor. Guvernul său a promis deja că va aloca patru miliarde euro, echivalentul a peste 11% din PIB, pentru „curăţarea” sistemului bancar Foto: AFP/Mediafax Foto

Autor: Ioana Nita

27.09.2012, 00:05 3022

În 1991, când Slovenia a obţinut independenţa faţă de Iugoslavia, era cea mai bogată fostă membră a Republicii Iugoslave, cu toate că avea o populaţie de doar două milioane. Absenţa unor reforme necesare, însă, a împins ţara într-o poziţie în care se confruntă cu probleme în sistemul bancar şi cu o competitivitate redusă, ceea ce o face să fie o variantă în miniatură a Spaniei sau Italiei.

Premierul Sloveniei Janez Jansa a declarat recent că problemele legate de datorii l-ar putea forţa în cele din urmă să ceară ajutor european. Guvernul său a promis deja că va aloca patru miliarde euro, echivalentul a peste 11% din PIB, curăţării sistemului bancar de activele imobiliare toxice şi de creditele neperformante.

Majoritatea băncilor sunt deţinute de stat, iar valoarea creditelor neperformante a ajuns la 6,4 miliarde euro, echivalentul a 12% din portofoliul de credite al instituţiilor financiare slovene, notează Reuters. Principala cauză pentru care instituţiile de credit au ajuns în această situaţie constă în faptul că acestea au finanţat sectorul imobiliar în perioada de boom. Un alt factor a fost valul de preluări nesăbuite operate în piaţă.

În prezent sectorul construcţiilor a stagnat, iar PIB-ul va înregistra anul acesta o scădere de 0,9%, la 35,6 miliarde euro.

De când a izbucnit criza economică la nivel global şi de când problemele ţărilor din UE privind datoriile suverane au devenit evidente, standardul de viaţă s-a deteriorat semnificativ în Slovenia, iar rata şomajului a ajuns la 12%, aproape dublu faţă de nivelul înregistrat în septembrie 2008, chiar înainte de criză.

Cu toate acestea, cei mai mulţi analişti consideră că Slovenia trebuie să rămână în zona euro, mai ales pentru că 70% din producţia ţării se exportă în principal către statele membre ale uniunii monetare.

Slovenia este varianta în miniatură a Spaniei

În timp ce pieţele financiare îşi îndreaptă atenţia către Spania, analiştii atenţionează că Slovenia este următorul stat pasibil de bailout din partea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), notează CNBC.

La fel ca şi Spania, Slovenia s-a confruntat cu o bulă a sectorului imobiliar care s-a spart în 2008, când a izbucnit criza economică globală, băncile slovene rămânând cu credite neperformante de miliarde de euro.

"Este foarte corect să facem o paralelă între Spania şi Slovenia. Amândouă au avut o creştere economică rapidă în anii anteriori crizei, iar acum au active toxice în sectorul imobiliar şi investiţii neproductive", a spus William Jackson, economist la compania londoneză de cercetare Capital Economics.

Slovenia, ca şi Spania, a făcut recent demersurile necesare pentru a înfiinţa o "bancă rea" în care să izoleze activele toxice şi să cureţe sistemul său bancar. Analiştii sunt îngrijoraţi însă că eforturile de a consolida sistemul bancar cu fonduri publice ar putea duce datoria Sloveniei către niveluri nesustenabile.

Ministrul sloven de finanţe Janez Sustersic a avertizat că băncile ar putea avea nevoie de până la un miliard de euro pentru a se recapitaliza, dacă activele lor sunt transferate către "banca rea" cu discount. Însă, aceasta ar putea fi o subestimare, Jackson considerând că recapitalizarea ar putea necesita cinci miliarde euro.

Impactul asupra datoriei suverane

Agenţia de evaluare Moody's estimează că ponderea datoriei Sloveniei în PIB va creşte anul acesta, însă va rămâne la un nivel scăzut de 53,6%, sub limita de 60% din PIB impusă prin Tratatul de la Maastricht ţărilor din zona euro.

"Recapitalizarea băncilor cu fonduri guverna­mentale pune probleme în ceea ce priveşte dinamica datoriei publice, chiar dacă datoria Sloveniei se situează încă la niveluri reduse", a afirmat Thomas Harjes, directorul departamentului de cercetare economică pentru Europa din cadrul băncii Barclays.

El a menţionat că "dacă injecţiile de fonduri publice pot împinge datoria suverană către niveluri nesustenabile - o ameninţare pentru statele mici din cadrul zonei euro cu sectoare bancare dezvoltate - atunci ar putea fi necesar ca băncile să se împrumute, împovărând astfel acţionarii, sau ar putea cere ajutor extern".

Iar analistul de la Capital Economics apreciază că Slovenia ar putea ajunge să se împrumute la costuri excesiv de mari. "Dobânzile la obligaţiuni sunt deja foarte mari, acestea ajungând la 6,5% pe 10 ani. Dacă randamentele cresc din nou în zona euro, atunci ar putea fi tot mai dificil pentru Slovenia să se împrumute", a spus Jackson.

Reforme

Pentru ca Slovenia să nu se alăture celorlalte ţări europene care au avut nevoie de bailout, liderii partidelor din opoziţie au declarat că sunt pregătiţi să negocieze cu guvernul în privinţa implementării unor reforme.

Reformele includ creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, modificarea legislaţiei muncii pentru a uşura angajarea şi concedierea personalului, înfiinţarea unei agenţii care să preia creditele neperformante şi accelerarea demersurilor pentru vânzarea activelor de stat.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: