Business Internaţional

Soarta controversatului proiect de gaze naturale ruso-german Nord Stream 2 a devenit nesigură

Soarta controversatului proiect de gaze naturale ruso-german Nord Stream 2 a devenit nesigură

Nord Stream 2 ar trebui să aducă direct în Germania gaze naturale ruseşti. Foto: Hepta

Autor: Catalina Apostoiu

16.11.2017, 00:06 610

Criticat de SUA, Polonia, Ucraina şi alte state est-europene, dar până nu demult dat ca realizare sigură datorită susţinerii puternice din partea Ber­linului, proiectul de gaze naturale Nord Stream 2 a devenit o incer­titudine.

Unii analişti spun că gazoductul ar putea cădea victimă politicilor UE în privinţa energiei. Chiar premierul rus Dmitri Med­vedev a acuzat UE că încearcă să saboteze Nord Stream 2. Unii consideră proiectul un test al unităţii europene.

Comisia Europeană este aşteptată să ia o decizie cu privire la controversatul gazoduct care ar urma să ducă gaze ruseşti în Germania, scrie Deutsche Welle.

Polonia, ţările baltice şi alte state membre ale UE susţin că gazoductul contravine obiectivelor europene din domeniul energiei, şi anume diver­sificarea surselor de energie, reducerea dependenţei de Rusia şi transportarea în continuare a gazelor prin conductele existente din Ucraina.

Nord Stream 2 ar adăuga două noi linii gazoductului deja existent, dublând volumul de gaze transportate din Rusia către Germania. Acestea sunt menite să transporte 55 miliarde de metri cubi de gaze pe an şi să devină operaţionale până în 2019. Costul gazoductului de 1.200 km a fost estimat la 9,5 miliarde de euro, iar lucrările de construcţie ar urma să înceapă anul viitor.

Gazoductul ar concentra aproape în întregime expor­turile ruseşti către UE pe o singură rută şi, după cum arată criticii, ar ajuta Rusia să-şi izoleze clienţii din Europa de Est.

Agenţia antitrust poloneză UOKiK a refuzat în iulie să aprobe notificarea privind consti­tuirea unui joint venture pentru construirea şi operarea noii conducte pe motiv că proiectul ar restricţiona competiţia din sector.

„În centrul discuţiilor se află un proiect care generează disensiuni între statele UE şi pune în pericol interesele energetice ale unora dintre acestea şi securitatea energetică a întregii Uniuni“, arată Alaksandra Gawlikow­ska-Fyk şi Bartosz Wisniewski de la Institutul Polo­nez al Afa­cerilor Interna­ţionale.

Pen­tru polonezi, proiectul repre­zintă un test al unităţii europene.

Având în vedere depedenţa Euro­pei de gazele ruseşti şi de impactul nega­tiv pe care proiectul l-ar putea avea asupra econo­miei ucrainene, „motivaţiile de natură politică din spatele Nord Stream 2 par evidente“, argumenta recent Konrad Szymanski din cadrul guvernului polonez. „Un proiect care părea anterior doar unul controversat pare acum ca un cal troian capabil să destabilizeze economia şi să otrăvească relaţiile politice din cadrul UE“, adăuga acesta.

Deşi proiectul trebuie aprobat de statele membre UE, ar fi „ciudat ca Germania să i se opună şi să pună în pericol angajamentele privind uniunea energetică“, arată Annika Hedberg, analist din cadrul European Policy Center.

Nord Stream s-a numărat printre cele mai controversate proiecte ale marii coaliţii germane, iar opoziţia faţă de acesta este foarte puternică în rândul partidelor care ar putea forma aşa-numita alianţă Jamaica.

„Germania este deja cel mai mare importator de gaze ruseşti din UE. Iar, pe fondul invadării Ucrainei şi annexării Crimeei de către Rusia, există temeri că o creştere a procentului de gaze ruseşti livrate Germaniei la 60% ar conferi Moscovei o putere sporită asupra Germaniei şi prin urmare asupra UE ca întreg“, notează Hedberg.

Comisia Europeană urmează să clarifice legislaţia privind conducete de import din ţări aflate în afara pieţei interne a UE.

În august, subsidiarele mai multor companii occidentale, Eon, Engie, OMV, Shell şi Wintershall, au decis să nu participe la proiect.

„Pentru Gazprom şi Nordstream, proiectul nu a căzut, iar ambiţiile nu s-au schimbat“, spune Hedberg. „Totuşi, presiunile sunt uriaşe“.

Un purtător de cuvânt al proiectului susţine însă că nu sunt probleme majore, reiterând că au fost semnate angajamente contractuale de 4,5 miliarde de euro (creând 30.000 de locuri de muncă în UE).

În discuţii au intervenit şi americanii, Camera Reprezentanţilor din SUA aprobând în iulie un proiect de lege care înăspreşte sancţiunile existente asupra companiilor ruseşti. Potrivit americanilor, Rusia se foloseşte de exporturile de energie pentru a pune presiune pe ţările vecine.

Autorii proiectului de lege susţin că proiectul administrat de Gazprom are un impact negativ asupra securităţii energetice a UE. Potrivit secretarului american al comerţului Wilbur Ross, Europa ar trebui să achiziţioneze mai mult GNL din SUA.

Din februarie 2016, Europa a importat aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale americane, echivalentul a 2% din capacitatea vizată a Nord Stream 2.

AFACERI DE LA ZERO