Sărăcia este încă îngrijorătoare în rândul părinţilor singuri, al celor fără loc de muncă şi al bătrânilor, iar muncitorii necalificaţi au devenit deconectaţi de la succesul economic, avertizează grupurile de protecţie socială din Germania. Federaţia Paritätische, reprezentând 10.000 de ONG-uri de protecţie socială, a calculat că aproape unu din şase rezidenţi din Germania riscă să rămână sau să ajungă captivi în sărăcie relativă. În UE, termenul este folosit pentru oricine, om matur sau copil, care trăieşte cu mai puţin de 60% din venitul mediu, scrie Deutsche Welle. În Germania, acest standard este de 917 euro pe lună pentru o persoană singură şi de 1.192 euro pentru un părinte singur cu un copil cu vârsta mai mică de şase ani. Experţii spun că rezultatul arată că societatea germană se confruntă cu o inegalitate masivă în distribuirea avuţiei, ceea ce contrastează cu performanţele economiei.
Anul trecut, Germania a avut cel mai mare excedent bugetar de la reunificarea ţării. De asemenea, rata şomajului este la minimul istoric. Datele Paritätische, bazate pe statistici din 2014, arată că 15,4% din populaţia ţării trăieşte sub pragul sărăciei. Îngrijorător este că în urmă cu zece ani, nivelul era de 14%. Circa 19% din copii trăiesc în sărăcie relativă. Jumătate din aceştia trăiesc în familii cu un singur părinte. Şi, la 15,6%, sărăcia din rândul pensionarilor a depăşit pentru prima dată media naţională. Una din zonele cele mai sărace este districtul Ruhr din landul Rinul de Nord- Westphalia, cândva unul din motoarele industriei grele din Germania şi acum una din scenele eforturilor de redezvoltare economică şi urbană. Acolo, sărăcia afectează 20% din populaţie. În pofida ratei record de angajare, sărăcia nu s-a redus, iar decalajul dintre sărăci şi bogaţi continuă să crească, a explicat Dorothee Spannagel, specialist al fundaţiei Hans-Böckler. Date din 2013 arată că peste jumătate din activele nete din Germania sunt deţinute de doar 10% din populaţie.
