Business Internaţional

Şocurile războiului economic dintre Occident şi Moscova încep să se propage pe frontul est-european pe culoarul valutar. Unde vor lovi cel mai dur?

Şocurile războiului economic dintre Occident şi...

Autor: Bogdan Cojocaru

19.08.2014, 20:21 2123

Statul est-european cu cea mai mare expunere comercială la Rusia, atât din punctul de vedere al exporturilor, cât şi al importurilor, este de departe Polonia, cea mai mare economie din regiune şi puternic ancorată de Germania, care şi ea începe să simtă şocurile crizei politice. Pe listă urmează Lituania, Cehia, Ungaria şi Slovacia.

Dacă decizia Rusiei de a interzice importurile de alimente europene reprezintă doar un foc de avertisment, problema se pune unde ar fi mai vulnerabile ţările est-europene dacă Moscova îşi va extinde embargoul asupra altor categorii de mărfuri. România ar fi cel mai expusă la interdicţiile privind utilajele şi echipamentele de transport (de 821 milioane de euro anul trecut, din exporturi totale către Federaţia Rusă de 1,382 miliarde euro), iar Polonia la aceeaşi categorie (exporturi de utilaje de trei miliarde euro din exporturi totale de 8,1 miliarde de euro). În aceeaşi situaţie sunt şi Cehia (3,2 miliarde euro din 4,5 miliarde euro), Slovacia (2,1 miliarde euro din 2,5 miliarde euro), Lituania (1,6 miliarde euro din 4,8 miliarde euro), Ungaria (1,1 miliarde euro din 2,5 miliarde euro), Estonia (548 milioane euro din 1,4 miliarde euro) şi Letonia (486 milioane euro din 1,7 miliarde euro). Slovenia are cea mai mare expunere la exporturile de chimicale (585 milioane euro din exporturi totale de 1,2 miliarde euro), la fel şi Bulgaria (207 milioane euro din 537 milioane euro). Lituania are, de asemenea, expuneri majore la exporturile de băuturi, tutun şi materii prime, potrvit datelor Eurostat.

Monedele statelor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv forintul şi zlotul, s-au depreciat la cel puţin minimul ultimului an faţă de dolar în condiţiile în care investitorii se retrag din cele mai vulnerabile părţi ale frontului unui incipient război economic, scrie The Wall Street Journal. Au scăzut, de asemenea, şi acţiunile europene.

 

Pieţele sunt nesigure şi irascibile

La sfârşitul săptămânii trecute, preţul petrolului a atins minimul ultimelor 13 luni, în parte din cauza supraalimentării pieţei atlantice cu ţiţei american.

Vineri s-au dus în jos şi bursele americane, iar preţul aurului, un activ către care investitorii se îndreaptă în vremuri de criză, a recuperat pierderile anterioare, după ce preşedintele ucrainean a anunţat că armata a distrus o coloană de vehicule blindate ruseşti.

Pieţele şi-au revenit ieri după ce oficialii de la Kiev şi Moscova au minimalizat atacul, iar ruşii au negat producerea acestuia, însă această volatilitate subliniază că pieţele reacţionează promt, negativ, la puseurile crizei dintre Occident şi Ucraina de o parte şi Rusia de cealaltă.

Până acum, scăderea preţurilor activelor nu a atras vânătorii de chilipiruri, semn că investitorii se aşteaptă la vremuri şi mai tulburi.

Ţările est-europene sunt printre cele mai afectate de retragerea investitorilor. Investiţiile în acţiunile şi obligaţiunile economiilor europene emergente au scăzut abrupt luna aceasta.

Investitorii de retail au scos de pe piaţa est-europeană de acţiuni 234 de milioane de dolari de la începutul lunii până pe 11 august, după ce în iulie au investit 33 de milioane de dolari, iar în iunie 891 de milioane de dolari, potrivit EPFR Global.

Alţi investitori cumpără active ale căror preţuri ar putea creşte pe măsură ce criza din regiune se acutizează. Huntington Asset Advisors, un fond american de investiţii de 1,8 miliarde de dolari, a cumpărat acţiuni ale unor companii miniere precum Rio Tinto mizând pe creşterea cotaţiilor metalelor. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de paladiu, nichel şi aluminiu  şi al doilea exportator de petrol ca mărime la nivel mondial. Până în prezent sancţiunile reciproce nu au afectat exporturile ruseşti de materii prime, dar unii investitori cred că Moscova ar putea recurge la un astfel de embargo ca răspuns la presiunile Occidentului. Preţul paladiului a ajuns luni la maximul ultimilor 13 ani. Acţiunile Rio Tinto au crescut cu aproximativ 4% de la 1 iulie.

Retragerea investitorilor de pe pieţele est-europene vine într-un context nefavorabil pentru zona euro, piaţa către care se îndreaptă cele mai multe exporturi ale ţărilor din regiune. Economia zonei euro a stagnat în trimestrul doi, iar cea a Germaniei, cea mai mare economie europeană, a scăzut cu 0,2%. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a avertizat că tensiunile geopolitice provocate de crizele din Ucraina şi din alte regiuni ale lumii întunecă perspectivele de creştere şi ar putea împiedica redresarea economiei. Acesta este cel mai puternic avertisment venit până acum din partea Bundesbank în această privinţă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO