Dacă în Europa dezvoltarea sectorului gazelor de şist s-a împotmolit din cauza riscurilor pe care extracţia acestui gen de combustibil le ridică pentru mediul înconjurător, un vecin din sud nu vede, probabil, o problemă prea mare în fracturarea hidraulică.
Algeria, al cărei teritoriu este acoperit în proporţie de 90% de unul dintre cele mai mari deşerturi din lume, Sahara, pregăteşte facilităţi fiscale pentru a încuraja investiţiile în explorarea şi exploatarea gazelor din surse neconvenţionale. Această ţară este deja conectată la reţelele Europei prin conducte subacvatice, scrie Bloomberg.
Algeria este cel mai mare exportator de gaze din Africa. Ţara stă pe 6.500 de miliarde de metri cubi de gaze recuperabile, potrivit estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, suficient cât să alimenteze întreaga Uniune Europeană timp de un deceniu. Resursele algeriene de gaze ar valora 2.600 miliarde de dolari la preţul de tranzacţionare de pe piaţa britanică. O producţie mai mare în Africa de Nord i-ar oferi Europei o alternativă la gazele ruseşti, vândute de Gazprom la preţuri de trei ori mai mari decât cele din Statele Unite.
Dintre ţările africane, rezerve mai mari de gaze au doar Libia, unde războiul civil a încetinit dezvoltarea sectorului, şi Africa de Sud.
Companii precum Eni, Shell şi Talisman Energy au semnat deja acorduri pentru explorarea gazelor de şist în Algeria, iar guvernul discută în prezent cu ExxonMobil. Facilităţile fiscale pentru explorare şi exploatare ar urma să obţină aprobarea parlamentului algerian în câteva săptămâni.
Scenariul de succes american nu s-a jucat şi în Europa
Utilizarea la scară largă a fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor din roci sedimentare a făcut din Statele Unite cel mai mare producător de gaze naturale din lume şi a redus preţul gazului cu peste 70% de la nivelul maxim atins în 2009.
În Europa, industria gazelor de şist n-a reuşit să se dezvolte. Parlamentul Franţei a interzis fracturarea hidraulică din cauza temerilor că procesul poluează apa din pânza freatică.
În Marea Britanie, lucrările de explorare au fost suspendate cât timp oamenii de ştiinţă au cercetat legăturile dintre sondare şi cutremure. În Polonia, unde guvernul vede în gazele de şist soluţia pentru asigurarea independenţei energetice faţă de Rusia, primele rezultate ale testelor au fost dezamăgitoare.
În pustiul deşertului algerian, forajele ar prezenta mai puţine riscuri. Italienii de la Eni au început deja explorarea prin fracturare. Talisman şi Shell au de gând să foreze primele puţuri în curând. Algeria este mai atrăgătoare pentru investiţiile străine decât multe din ţările vecine, unde guvernele s-au prăbuşit în urma seriei de revolte numite Primăvara Arabă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
