Avertismentul scoate în evidenţă riscul inegalităţii, despre care Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial, spune că ameninţă să destabilizeze "societatea globală". Urmările? Migraţii în masă şi revolte populare, atenţionează analiştii.
"Avem decalaje prea mari în lume; avem nevoie de mai multă includere. Dacă vom continua să avem o creştere necuprinzătoare şi nu punem capăt problemei şomajului, în special a şomajului din rândul tinerilor, societatea noastră globală nu va mai fi sustenabilă", a spus Schwab, economistul german care a pus bazele reuniunii anuale a liderilor politici şi din afaceri de la Davos - Forumul Economic Mondial.
Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) estimează că şomajul la nivel mondial va ajunge anul acesta la 202 milioane de persoane, peste recordul istoric înregistrat în 2009, de 198 milioane de persoane. În 2014, numărul persoanelor fără loc de muncă va urca la 205 milioane, scrie CNBC.
Deşi cele mai recente crize au avut ca origine lumea dezvoltată, trei sferturi din numărul total al noilor şomeri de anul trecut au provenit din celelalte economii, cele mai mari probleme fiind în Asia de Est, Asia de Sud şi Africa Subsahariană.
OIM atribuie această situaţie "efectului de revărsare" al creşterii slabe din economiile avansate şi în special al recesiunii din Europa. "Principalul mecanism de transmitere a fost comerţul internaţional, dar regiuni precum America de Sud şi Caraibele au suferit din cauza creşterii volatilităţii fluxurilor internaţionale de capital", a explicat Ekkehard Ernst, analist la OIM. De asemenea, el dă vina pentru agravarea problemei şomajului pe neconcordanţele dintre politicile monetare şi cele bugetare şi pe modul lacunar şi ezitant în care au fost abordate criza datoriilor suverane şi turbulenţele din sectorul financiar.
Organizaţia este îngrijorată în particular de un aspect al şomajului, lipsa de speranţă, care determină şomerii să nu-şi mai caute loc de muncă.
Disparitatea severă dintre venituri este cel mai mare risc pentru societate
Temerile OIM sunt completate de cele ale organizaţiei Forumul Economic Mondial (WEF). Un studiu al acesteia a identificat în inegalitatea severă dintre venituri cel mai mare risc cu care se confruntă omenirea. În lumina acestui studiu, Branko Milanovic, economistul-şef al grupului de cercetare al Băncii Mondiale, a atenţionat că inegalitatea severă dintre venituri ar putea alimenta migraţii în masă şi revolte. Iar "Primăvara arabă", o serie de proteste care au pornit în 2010 în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord mai ales în ţările totalitariste, pare să-i dea dreptate. Demonstraţii de stradă de o amploare deosebită au avut loc în Egipt, Algeria, Yemen, Libia, Iordania, Bahrain, Maroc, Kuwait şi Iran.
"Acum a venit rândul politicienilor să acţioneze, dar şi al liderilor din afaceri", a spus Schwab. Studiul WEF notează că liderii din afaceri şi specialiştii în economie se tem că politicienii nu reuşesc să rezolve problemele fundamentale. În afara inegalităţii veniturilor şi finanţelor nesustenabile ale guvernelor, organizaţia vede în fenomenele meteo severe un alt risc mondial major, potrivit agenţiei Thomson Reuters.
Calmul înşelător din zona euro
În zona euro criza a intrat într-o fază nouă, înşelătoare pentru guverne, care acum doar pot spera că reformele cu acţiune lentă vor da rezultate înainte ca alegătorii să se sature de austeritate şi de şomajul ridicat.
Dar analiştii consideră că anul acesta va fi mai puţin traumatizant decât 2012 pentru zona euro. Condiţiile financiare s-au îmbunătăţit enorm de când Banca Centrală Europeană a promis că va face orice pentru a proteja euro. Costurile de finanţare ale ţărilor periferice puternic îndatorate au scăzut considerabil, problemele de finanţare ale băncilor sunt mai mici, iar bursele de acţiuni şi-au revenit.
Ţările periferice au făcut progrese notabile în reducerea deficitelor bugetare şi comerciale şi au introdus reforme structurale dificile - printre care flexibilizarea pieţei muncii - atât pentru politicieni, cât şi pentru populaţie. Dar analiştii atenţionează că cererea va rămâne slabă, în timp ce şomajul, deja la un nivel record (rata şomajului din zona euro este de aproate 12%), va continua să crească.
"Problema este să acoperi golul din următorii doi-trei ani, în care implementezi măsurile corecte, dar nu poţi culege niciun fruct. Prin urmare, este o problemă de a gestiona aşteptările populaţiei", a spus Sebastian Barnes, consilier la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Bundesbank se teme de intensificarea războiului valutar
Dar din inima zonei euro, din Germania, se aude un alt avertisment, acela al preşedintelui Bundesbank Jens Weidmann. El atenţionează că erodarea independenţei băncilor centrale riscă să dezlănţuiască un val de devalorizări monetare, cu scopul de a face economiile mai competitive, pe care marile economii le-au evitat în timpul crizei financiare, scrie Financial Times.
"Se poate observa deja o agresivitate alarmantă, de exemplu în Ungaria sau Japonia, unde noile guverne se implică masiv în afacerile băncilor centrale, cer politici monetare şi mai agresive şi ameninţă să pună capăt autonomiei băncilor centrale", a spus Weidmann, notând printre consecinţe politicizarea cursului de schimb.
Merkel şi Hollande visează la o "U(E)topie"
Angela Merkel (foto dr.) şi François Hollande, liderii Germaniei şi Franţei, au încurajat tinerii să fie "utopişti" şi să viseze la un stat federal european cu sistem fiscal comun. Indemnul a venit în ajunul festivităţilor de ieri prin care s-au aniversat 50 de ani de la semnarea tratatului de pace franco-german de la Elysée, scrie EUobserver.
"Când tratatul a fost semnat, în urmă cu 50 de ani, aveam amândoi opt ani. Eu eram în Germania de Est atunci şi cine ar fi crezut că într-o bună zi vom fi amândoi aici", a spus Merkel în faţa unui public format din studenţi germani şi francezi şi militari tineri. Festivităţile de comemorare au avut loc la Berlin, unde Hollande a călătorit cu toţi miniştrii săi şi toţi parlamentarii francezi.
Merkel a menţionat că programul Erasmus, de schimb de experienţă pentru studenţi, ar trebui extins la tineri aflaţi la începutul carierei profesionale şi a îndemnat publicul să folosească portalul UE Eures pentru găsirea unui loc de muncă. Foarte puţini tineri din audienţă ştiau despre acest portal. Programul Erasmus a fost pe punctul de a fi închis anul trecut din cauza eforturilor guvernelor de a reduce bugetul UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
