Guvernul interimar al Bulgariei, care a preluat conducerea ţării pe 6 august, a îngheţat construcţia South Stream după ce UE a arătat clar că va pedepsi Bulgaria dacă ţara nu va renegocia acordul bilateral cu Rusia pentru construcţia gazoductului, care încalcă legislaţia UE.
Ziarul rusesc îl citează pe ministrul energiei din Turcia Taner Yildiz, care spune că Ankara ar permite ca South Stream să ajungă în Turcia pe sub Marea Neagră şi nu prin Bulgaria, cum era planificat iniţial. Potrivit Vzglyad, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut aluzii la schimbarea rutei South Stream la o întâlnire cu liderii mondiali din media din 24 mai.
Totuşi, sursele ruseşti ale autorului articolului spun că Moscova ar prefera să nu opteze pentru ruta prin Turcia pentru că este mai lungă şi pentru că astfel gazoductul nu ar mai ajunge în Serbia şi Ungaria. Turcia este văzută în articol ca un „bun partener“ pentru Rusia deoarece fostul premier Recep Tayyip Erdogan, recent ales preşedinte, este un „pragmatic cinic“ a cărui intenţie este să se răzbune pe SUA, care ar fi încercat de două ori să îl răstoarne de la putere. Grecia este descrisă ca o ţară în care fierb nemulţumirile sociale. „Tentativele de a lăsa Grecia fără bani, fără agricultură (drept rezultat al contrasancţiunilor Rusiei) şi fără gaze naturale vor declanşa frământări sociale masive“, se arată în articol.
România este menţionată ca fiind printre principalele victime ale unui plan B, alături de Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Dacă sistemul de transport de gaze ucrainean ar fi „blocat definitiv“, Rusia nu ar mai putea livra gaze către aceste ţări.
Potrivit ziarului rus, Moscova ar prefera să nu aleagă planul de rezervă, dar că în cazul în care Comisia Europeană nu încetează presiunile ca Bulgaria să îngheţe construcţia gazoductului, ruta alternativă devine o opţiune viabilă. Dacă gigantul rusesc Gazprom va alege Turcia şi Grecia ca ţări de tranzit, proiectul gazoductului ar fi foarte asemănător cu proiectul TANAP-TAP, care ar trebui să aducă gaze din Azerbaidjan în Italia traversând teritoriul aceloraşi ţări.
Gazoductul Trans-Anatolian (TANAP) ar trebui să pornească din Azerbaidjan şi să traverseze Turcia. Gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline) se conectează cu TANAP şi va traversa Grecia şi Albania înainte de a ajunge în Italia printr-o secţiune offshore. TAP va fi construit de un consorţiu condus de compania petrolieră britanică BP, compania norvegiană de stat Statoil şi compania afgană de stat SOCAR. TAP este într-o fază avansată a pregătirilor, construcţia fiind prevăzută să înceapă în 2016.
În urmă cu câţiva ani se vehicula ideea că România ar putea înlocui Bulgaria în proiectul South Stream, iar în 2010 ministrul român al economiei de la acea vreme Adriean Videanu a declarat chiar că transportatorul de gaze controlat de stat Transgaz Mediaş a primit invitaţia oficială a Moscovei de a intra în proiect. Ulterior, Gazprom şi Transgaz au realizat un studiu de fezabilitate pentru secţiunea românească din South Stream, iar reprezentanţii Gazprom şi Transgaz au conchis în noiembrie 2010 că „posibilitatea construcţiei gazoductului în România merită să fie analizată mai în amănunt“. Dar planurile de a include România în South Stream nu s-au concretizat.
