Dacă zvonurile din presă sunt adevărate, SAIC Motor, cel mai mare producător auto de stat din China, a ales Spania, în defavoarea Ungariei, pentru a-şi construi acolo prima uzină de maşini electrice din Europa. Recent, s-a aflat că şi producătorul auto de lux Hongqi, subsidiară a grupului FAW controlat tot de statul chinez, intenţionează să construiască maşini în Spania şi poartă discuţii în acest sens cu Stellantis, intermediar fiind producătorul de maşini electrice Leapmotor, la care ambele părţi sunt investitori.
În 2024, Chery, un alt producător auto chinez, a ales Spania, mai exact Barcelona, pentru prima sa fabrică europeană de maşini electrice. Producţia ar trebui să fie demarată anul acesta. În acelaşi an, CATL şi Stellantis au anunţat un parteneriat pentru construirea unei „gigafactory“ de baterii pentru maşini electrice în Spania. CATL este din China şi este lider mondial în domeniu. Este vorba de investiţii chinezeşti de miliarde de euro. Şi acestea sunt doar numele mari şi doar cele din sectorul auto.
Aceste baze industriale chinezeşti în Spania – şi evidentă este reorientarea strategiei companiilor chinezeşti de la a achiziţiona afaceri europene la a-şi construi uzine în Uniunea Europeană – reprezintă o schimbare semnificativă faţă de tendinţa din ultimii ani ca Ungaria să fie cu predilecţie ţinta investiţiilor chinezeşti în vehicule electrice şi baterii. Guvernul de la Budapesta condus de premierul Viktor Orban a construit o argumentaţie convingătoare pe baza unei reţele de furnizori în expansiune, a unor legături logistice puternice şi a poziţionării Ungariei ca nod cheie în Iniţiativa Chinei
Belt & Road. Prezenţa BYD, care va începe în această primăvară producţia în masă de maşini electrice la Seghedin, şi a CATL subliniază aceste lucruri.
În ultimii cinci ani, Ungaria a primit aproape 24% din investiţiile Chinei în Europa, după unele surse, 30% după declaraţiile unor miniştrii maghiari. În perioada 2020-2024, companiile chinezeşti s-au angajat să investească aproape 12 miliarde de euro în Ungaria.
Între 2014 şi 2025, investiţiile directe chinezeşti în producţia de vehicule electrice de acolo s-au situat la echivalentul a 15 miliarde de euro, mai mari decât oriunde în lume în afară de Indonezia.
Însă Ungaria pare să fi fost atractivă, din punctul de vedere ale companiilor chinezeşti, doar pentru producţie auto. CATL şi-a construit o „gigafactory“ de 7,3 miliarde de euro la Debreţin, BYD şi-a clădit prima uzină de maşini electrice pentru pasageri din UE la Seghedin, un proiect de 4 miliarde de euro, NIO a investit 14 milioane de euro în prima sa fabrică europeană de staţii de schimbat baterii pentru maşini electrice, iar EVE Power a cheltuit un miliard de euro pe o uzină de baterii. Toate aceste proiecte au beneficiat de subvenţii generoase din partea Budapestei şi de control minim. Spre exemplu, NIO a primit 4 milioane de euro de statul maghiar.
Dar acum, după ce premierul Orban, cel care a făcut din Ungaria poarta de intrare pe piaţa europeană pentru industria chineză, a pierdut alegerile, ţara a devenit o variabilă şi pentru China şi pentru Comisia Europeană.
Învingătorul, Peter Magyar, s-a angajat să alinieze Ungaria la regulile UE, care caută să ţină China la o distanţă sigură, şi a promis să reanalizeze investiţiile chinezeşti având în vedere standardele de mediu, condiţiile de muncă şi valoarea economică locală. Totuşi, s-a angajat să rămână deschis la cooperarea cu China.
Spania se profilează deja ca următoarea destinaţie preferată pentru companiile chinezeşti.
Stimulentele structurale care au făcut Ungaria atractivă - costuri de fabricaţie mai mici, acces la piaţa UE, guvern prietenos - sunt replicabile în alte părţi. Şi la scară mai mare, potrivit revistei cehe EUPerspectives. În septembrie 2024, premierul spaniol Pedro Sánchez şi-a schimbat brusc poziţia cu privire la taxele compensatorii impuse de UE asupra vehiculelor electrice chinezeşti, în contextul în care grupul chinez Envision a anunţat un parc de hidrogen verde de 1 miliard de dolari în Spania. Madridul este vizibil interesat să atragă investiţii chinezeşti şi în industria energetică, incusiv în producţia de eoliene şi stocare de energie. În aprilie 2025, Spania a lansat un acord strategic cu compania chinezească de tehnologie cuantică Origin Quantum pentru a dezvolta cel mai mare computer cuantic din Europa. Investiţiile chinezeşti în Spania au crescut cu 50% în ultimii doi ani (2024-2025) faţă de cei doi ani precedenţi. Beijingul l-a pierdut pe Orban, dar l-a câştigat pe Sánchez, în contextul conflictului pe care acesta îl are cu administraţia de la Washington condusă de Donald Trump.
