Investitorii reacţionează la aceste turbulenţe politice măcelărind pe burse acţiunile băncilor greceşti, care ieri au înregistrat scăderi şi de peste 26% şi în trei zile şi-au pierdut o treime din valoare.
Chiar înainte de venirea la putere a noului guvern, în care membri de marcă au un trecut de comunişti convinşi, Rusia a arătat că ar fi deschisă să ofere concesii Greciei în schimbul sprijinului său. La începutul lunii, ministrul rus al agriculturii a sugerat că dacă Grecia iese din zona euro, Rusia ar putea s-o ajute exceptând-o de la embargoul impus importurilor agroalimentare din UE, scrie CNBC.
Grecia a pus în faţa creditorilor spectrul Rusiei distanţându-se de apelul liderilor politici din UE de a înăspri sancţiunile contra Rusiei din cauza agravării conflictului militar din Ucraina. Apelul s-a concretizat într-o declaraţie comună pe care premierul grec Alexis Tsipras a criticat-o ca fiind făcută fără acordul noului său guvern. Liderii se vor întâlni astăzi pentru a discuta nevoia unor noi sancţiuni.
Michael Hewson, analist la CMC Markets, a explicat că Tsipras face un joc îndrăzneţ încercând să dea UE „impresia că are şi alte opţiuni“. Tsipras a promis în campania electorală că va renegocia cu creditorii termenii datoriilor elene şi va elimina austeritatea care a distrus 25% din economie.
În ceea ce priveşte Rusia, Hewson a explicat că este probabil ca Moscova să profite de oportunitatea de a destabiliza UE.
„Deşi preşedintele rus Vladimir Putin are propriile probleme şi nu va putea ajuta Grecia, nu s-ar împotrivi şansei de a învrăjbi Grecia şi Europa“, a spus analistul.
O privire asupra voturilor date de europarlamentarii Syriza, noul partid de guvernământ din Grecia, în privinţa unor probleme de politică externă legate de Rusia şi de ţările din Parteneriatul Estic ar putea indica direcţia în care se va duce Atena, scrie Radio Europa Liberă. Membrii Syriza au votat contra Acordului de Asociere al UE cu Ucraina şi s-au abţinut în votul privind Acordurile de Asociere cu Georgia şi Moldova.
De asemenea, europarlamentarii formaţiunii radicale de stânga s-au opus câtorva rezoluţii ale PE care cereau sancţiuni mai dure contra Rusiei din cauza anexării Crimeei şi chiar unei legi privind reînnoirea cooperării dintre UE şi Ucraina în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.
Companii ruseşti au flirtat în ultimii ani cu posibilitatea de a cumpăra jucători strategici pentru economia elenă precum transportatorul feroviar de pasageri şi marfă TRAINOSE şi compania naţională de gaze DEPA. Încercările lor s-au lovit de împotrivirea UE. În schimb, ruşii au avut mai mult succes pe piaţa imobiliară grecească, unde preţurile s-au prăbuşit din cauza crizei.
Acum, noul guvern grec a anunţat îngheţarea vânzării unei participaţii de 30% din PPC, cel mai mare furnizor de utilităţi al ţării, şi vânzarea a 61% din Autoritatea Portuară Pireu.
PPC este deţinută în proporţie de 51% de stat şi controlează aproape toată piaţa de retail de electricitate din Grecia. „Va fi un nou PPC care va ajuta considerabil la refacerea activităţilor productive ale ţării“, a spus noul ministru al energiei Panagiotis Lafazanis, citat de Reuters.
Carnagiu bancar pe bursa grecească
Valoarea acţiunilor băncilor greceşti s-a redus cu mai mult de o treime de când Syriza a câştigat duminică alegerile parlamentare din Grecia, semn că investitorii nu digeră bine schimbarea politică.
Titlurile băncilor National Bank Of Greece, Eurobank, Piraeus Bank şi Alpha Bank au înregistrat ieri scăderi şi de peste 26% după picaje abrupte şi în cele două zile anterioare. Aceste bănci deţin 12% din piaţa românescă de profil.
De asemenea, investitorii par să ia în calcul accentuarea pericolului de default al Greciei. Obligaţiunile cu scadenţa la cinci ani pe care Atena le-a vândut pe pieţe în aprilie, într-o revenire triumfătoare pe pieţe, au marcat un nivel redus record. Yieldul acestui gen de datoria a urcat la maximul istoric de 13,5% ieri dimineaţă, scrie The Guardian.
Premierul Alexis Tsipras a insistat că va face persiuni pentru renegocierea termenilor datoriei greceşti. „Suntem un guvern de salvare naţională. Obiectivul nostru este negocierea reducerii datoriei“, a spus el. Premierul a promis, de asemenea, că nu se va angaja în încleştări distructive cu creditorii.
În ceea ce priveşte băncile, acestea nu au, probabil, altă alternativă decât să acceseze finanţarea de urgenţă oferită de banca centrală pentru a amortiza lovitura dată de retragerile din depozite. Agenţia de rating Moody’s estimează că de la sfârşitul lunii noiembrie din depozitele greceşti au fost retrase până la 8 miliarde de euro dintr-un total de 164 de miliarde de euro. Suma nu pare mare, dar indică probleme de finanţare şi acutizează temerile privind sistemul bancar elen.
„Ceea ce vedem este un masacru. Pieţele se panichează. Ştiu că o criză va avea în centru băncile“, a afirmat pentru Financial Times un bancher atenian.
Investitorii iau, de asemenea, în calcul posibilitatea ca BCE să taie lichiditatea pentru băncile elene în condiţiile în care actualul acord de bailout al Greciei expiră în februarie. Dacă nu este convenită o extindere a acordului sau nu se stabileşte un nou bailout, bondurile greceşti nu vor mai fi eligibile ca garanţii pentru împrumuturile efectuate de băncile greceşti, explică Forbes.
Investitorii se tem şi de o eventuală restructurare a datoriilor Greciei. Băncile elene deţin obligaţiuni guvernamentale de 11 miliarde de euro şi sunt o sursă de finanţare pentru guvern.
Socialismul radical dă de lucru femeilor de serviciu
Yanis Varoufakis, noul ministru de finanţe al Greciei, a anunţat că intenţionează să micşoreze costurile ministerului său reducând numărul consilierilor. El intenţionează, de asemenea, să le reangajeze pe femeile de serviciu concediate de ministrul anterior. De când au rămas fără locuri de muncă, acestea se luptă în instanţele de judecată cu autorităţile şi au devenit simbolul luptei Greciei cu creditorii internaţionali. Ele protestează de câteva luni în faţa clădirilor guvernamentale.
De asemenea, Giorgos Katrougalos, ministrul reformei administrative, a anunţat că va fi stopat un program de restructurare a personalului din sectorul public. Vor fi anulate concedierile care sunt neconstituţionale şi cele care nu au trecut printr-un proces de evaluare.
