Când a devenit clar că Donald Trump va fi din nou preşedintele SUA, în Belgrad au început să apară picturi murale şi panouri publicitare de felicitare a omului de afaceri devenit cel mai puternic politician al lumii. „Trump, sârbi“ scrie pe un astfel de panou. Entuziasmul a fost evident şi în presa sârbă proguvernamentală.
Ciudăţenia situaţiei este că sârbii nu sunt cei mai mari admiratori ai americanilor, în special după ce NATO a bombardat capitala Serbiei pentru a forţa armata iugoslavă să se retragă din Kosovo. Astfel de panouri pro-Trump apăruseră în oraş şi când acesta a câştigat primul mandat de preşedinte. De data aceasta, presa proguvernamentală sârbă a anunţat o nouă eră pentru relaţiile dintre Serbia şi SUA, iar preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a exprimat încrederea că Trump „va face America măreaţă şi că noi vom putea face din Serbia o ţară decentă care va putea colabora bine cu SUA“.
Cu altă ocazie, Vucic a subliniat că în Serbia sprijinul pentru Trump a fost mai mare decât oriunde în Europa, după cum scrie Deutsche Welle. Criticii spun că în spatele acestor mesaje stă speranţa preşedintelui sârb că apropierea de Trump va slăbi forţele liberal-democratice care-i presează propria poziţie de şef al statului sârb.
Alţii notează că în SUA şi în Trump stă speranţa diminuării tensiunilor din Balcanii de Vest, unde Serbia este principala putere politică şi economică, iar în opoziţie stau Kosovo şi părţi din Bosnia şi Herţegovina. După războaiele sângeroase cu tendinţe de epurare etnică în urma cărora s-a destrămat Iugoslavia, tensiunile revin din când în când cu forţă la suprafaţă. Iar astfel de episoade au luat amploare în ultimii ani. Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de SUA, dar nu şi de Serbia, Rusia şi de alte câteva state europene. Acolo, Washingtonul este considerat aliat. Observatorii spun că Trump şi SUA ar trebui să facă acum o prioritate din a garanta siguranţa Kosovo printr-un acord de securitate bilateral. Astfel s-ar reduce semnificativ tensiunile din regiune.
Vechea administraţie de la Washington, cea a preşedintelui Biden, a început anul trecut o campanie diplomatică de detensionare în Balcani. Până când Trump îşi va face clare intenţiile pentru regiune, trebuie remarcat că apropiaţi de-ai săi au interese de afaceri în Belgrad. Iar NIS, compania petrolieră a Serbiei, este sub imperiul sancţiunilor americane deoarece este sub controlul Rusiei. De asemenea, pe cât de multă prietenie îi arată în prezent Vucic lui Trump, pe atât de mult acesta s-a apropiat de preşedintele Chinei Xi Jinping. Vucic a declarat că poporul chinez nu este doar prieten, ci şi înfrăţit cu poporul sârb. China are proiecte economice importante în Serbia.
China este în plin război comercial şi pentru supremaţie tehnologică cu SUA. Unii observatori cred că Trump va inflama naţionalismul balcanic şi va distruge speranţele de extindere a Uniunii Europene în regiune. Până atunci, cererile lui Trump ar putea pune Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, în situaţia de a alege între a intra în zona euro sau a se înarma. Preşedintele american cere ca statele membre ale NATO, alianţă miltară nord-atlantică unde puterea dominantă sunt SUA, să aloce apărării 5% din PIB. Cele ale Bulgariei depăşesc 2% din PIB, dar nu ajung la acel nivel. Cheltuieli mai mari ar umfla deficitul bugetar, iar această ţară are nevoie de un buget cât mai echilibrat dacă ar fi să-şi respecte planurile de intrare în zona euro.
În aceste condiţii, guvernul bulgar a respins public pretenţiile lui Trump. În ultimii şase ani, Sofia a semnat acorduri de trei miliarde dolari pentru achiziţionarea de arme americane, preferând avioane militare şi vehicule blindate produse în SUA în defavoarea celor europene. În următorii trei ani, cheltuielile cu apărarea se vor ridica la 2,5% din PIB. Pe de altă parte, liberalii bulgari au căutat sprijin din partea lui Trump pentru iniţiativa lor de a impune tarife de tranzit pe gazul rusesc care trece prin Bulgaria pentru a ajunge în Europa Centrală.
La celălalt capăt al Europei, guvernele capitalelor vestice se pregătesc de asaltul tarifar cu care Trump le ameninţă exporturile către SUA. Asfel de ameninţări au primit şi Mexic şi Canada şi perturbă o ordine comercială internaţională stabilită de decenii între aliaţi. Când în primul mandat al său preşedintele SUA a atacat cu tarife UE şi Germania, Berlinul s-a reorientat către China pentru a proteja globalizarea şi comerţul liber. Dacă va continua să-şi ia la ţintă vecinii şi aliaţii, SUA s-ar putea să forţeze crearea unei alianţe antiamericane, apreciază Gideon Rachman, comentator la Financial Times.
La Deutsche Welle, jurnalistul Julian Ryall aduce aminte cum Trump „s-a îndrăgostit“ în primul său mandat de liderul Coreei de Nord Kim Jong Un şi a căutat să dialogheze cu acesta, trecând peste interesele Coreei de Sud. În sud, îngrijorarea este că noul preşedinte american va face la fel în noul mandat.