Business Internaţional

Speriate de premierul elen, pieţele europene deschid în scădere o săptămână decisivă pentru Grecia

Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat o suită de măsuri împotriva austerităţii, printre care majorarea salariului minim de anul viitor şi încetarea programului de privatizări, măsuri care însă riscă să împingă Grecia în afara zonei euro

Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat o suită de măsuri împotriva austerităţii, printre care majorarea salariului minim de anul viitor şi încetarea programului de privatizări, măsuri care însă riscă să împingă Grecia în afara zonei euro

Autor: Andrei Cîrchelan, Luiza Chiroiu

10.02.2015, 00:05 1356
Pieţele europene au deschis săptă­mâna în coborâre cu 0,7% şi au continuat să scadă după ce premierul grec Alexis Tsipras a anunţat la finalul săptă­mânii trecute o serie de măsuri de eliminare a austerităţii, plan care aprofundează disputa dintre statul elen şi creditori şi riscă să împingă Grecia în afara zonei euro.

Pieţele au deschis tranzacţiile de luni în coborâre cu 0,7%, după ce săptămâna trecută au avansat cu 1,7%. Ulterior, indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu până la 1,2% pe parcursul şedinţei de tran­zacţionare, în timp ce indicii naţionali DAX 30 (Frankfurt), CAC 40 (Paris) şi FTSE (Londra) au coborât cu până la 1,7%, 1,3% şi, respectiv, 0,9%.

Într-un discurs de câteva ore ţinut la finalul săptămânii trecute, noul premier al Greciei Alexis Tsipras a anunţat o suită de măsuri împotriva austerităţii, printre care majorarea treptată a salariului minim începând cu anul viitor şi încetarea programului de privatizări, ceea ce încalcă termenii unui acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro sem­nat cu Uniunea Europeană (UE), Ban­ca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Cu toate acestea, declaraţiile lui Tsipras vin într-un context în care Grecia riscă să rămână fără bani începând cu luna martie. Ajutorul financiar de 240 miliarde de euro acordat Greciei se termină la finalul lunii februarie, iar guvernul elen a avertizat că va rămâne fără bani dacă nu poate accesa finanţare suplimentară. Datoria suverană a guvernului de la Atena este de peste 320 de miliarde de euro, echivalentul a 175% din Produsul Intern Brut (PIB).

Disputa porneşte de la faptul că ajutorul internaţional vine cu obligaţii de austeritate, în timp ce Syriza, partidul de stânga condus de Tsipras, a venit la putere tocmai în baza unor promisiuni de eliminare a acestor măsuri.

După ce Tsipras a respins în repetate rânduri extinderea programului de asistenţă financiară încheiat cu creditorii internaţionali, o soluţie pe care o cere Grecia acum este un credit punte, care presupune ca banii primiţi să fie returnaţi în întregime la finalul perioadei de creditare, între timp plătindu-se doar dobânda, fără sume care să reducă treptat soldul creditului.

Încrederea pieţelor în Grecia însă este redusă. Randamentele obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au crescut cu 2,43 de puncte procentuale, la 20,43%, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel din 2012 şi până acum. Pentru obligaţiunile pe 10 ani, randamentele au crescut cu 0,68 puncte, la 10,79%. Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a scăzut cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B la B-, cu perspectivă negativă, din cauza problemelor de lichiditate cu care se confruntă sectorul bancar şi a lipsei unui acord între guvernul elen şi creditorii săi.

Situaţia va fi discutată mâine (n.red. - miercuri) într-o întâlnire specială a miniştrilor de finanţe din Eurogrup, inclusiv ministrul grec Yanis Varoufakis, iar joi va fi un summit al liderilor Uniunii Europene, care se va referi tot la situaţia din Grecia. Discuţiile au loc într-un context în care 80% din datoria Greciei este deţinută de alte ţări din zona euro, iar acestea e probabil că nu vor susţine o diminuare a datoriei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO