Grecii si italienii le evita iar finlandezii nici nu le folosesc. Este vorba de maruntisul euro.
Saptamana aceasta, in Olanda preturile au inceput sa se rotunjeasca pentru a diminua efortul de folosire a monedelor de unu sau doi euro centi. Dar cand vine vorba de germani, acest trend nu se mentine.
In ciuda lipsei de pe piata a centilor si a majorarii pretului la metalul folosit in productia monedelor peste valoarea monetara a acestora, Germania nu renunta la maruntis, in linie cu traditia si inclinatia nemtilor spre precizie, scrie Financial Times.
"Cum ar trebui sa platesti pentru un produs la pretul de 1,99 de euro?". "Oferi de fiecare data un cadou de un cent magazinului?", se intreaba retoric un reprezentant al Ministerului de Finante din Germania, care sustine ideea retragerii monedelor mici.
Retailerii germani spun ca deseori unul sau doi centi fac diferenta intre ei si concurenta, consumatorii fiind foarte atenti la detalii. Consumatorii isi fac de asemenea griji cu privire la o majorare a preturilor, in cazul in care se trece la rotunjirea acestora, asa cum s-a intamplat in Olanda.
Banca Centrala Europeana nu detine responsabilitatea producerii sau distributiei de monede dar aproba volumul respectiv pentru fiecare tara din zona euro. In acest an, Germania, prima economie europeana, a obtinut aprobarea pentru lansarea a peste 1 miliard de euro in monede, in timp ce Luxemburg, cea mai mica economie euro, a obtinut aprobarea pentru 70 de milioane.
Monedele euro sunt produse de monetariile de pe continent pe baza unor contracte cu ministerele nationale de finante. Monedele sunt dupa aceea distribuite catre bancile comerciale de catre banca centrala a fiecarui stat din zona euro. Fiecare tara negocieaza separat cu monetariile si astfel costurile pot varia.
Ministerele de finante retin orice profit generat din productia de monede. Profitul poate veni din diferenta intre valoarea ca moneda si costurile asociate productiei si distribuirii catre bancile comerciale.
Producerea monedelor poate fi o afacere profitabila. Anul trecut, Banca Centrala a Irlandei a scos un profit de 84,5 milioane de euro din distribuirea monedelor.
Acest lucru nu este valabil in cazul pieselor mici. Un purtator de cuvant al bancii irlandeze a declarat ca se scoate profit numai pentru monede de la 5 centi in sus.
Fiecare moneda euro are in medie un cost de productie de un cent, fara a se lua in calcul costul metalului si a distribuirii. In ultimul an, preturile la otel au crescut cu 60%, conform companiei londoneze CRU. In aceeasi perioada, cuprul a urcat cu 70%.
Costurile ridicate si pragmatismul au determinat tari precum Olanda sa renunte la piesele de un cent si doi centi. Comerciantii olandezi spera sa economiseasca 30 de milioane de euro pe an din munca, transportul si alte costuri asociate folosirii monedelor mici.
Banca Nationala a Belgiei are in vedere adoptarea unui regulament de rotunjire a preturilor. "Consumatorii primesc aceste monede in magazine dar de regula nu le folosesc pentru noi cumparaturi, in timp ce maruntisul are un cost de productie semnificativ", a afirmat ministrul belgian de finante, Didier Reynders.
Finlandezii, obisnuiti cu rotunjirile de preturi inca de pe vremea monedei anterioare, markka, nici nu au introdus monedele de unu si doi centi.
In Germania, piesele mici devin din ce in ce mai rare. Multe din monede ajung in borcane sau sub pernele canapelei, banca centrala fiind nevoita sa faca un apel la populatie pentru reintroducerea centilor in circuitul monetar.
In Germania, sunt peste patru miliarde de monede de un cent in circulatie, dar acest numarul nu este de ajuns. Criza este atat de acuta incat Metro a facut pentru sezonul sarbatorilor de iarna de anul trecut propria comanda de maruntis catre banca centrala a Austriei. dan.zavoianu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
