♦ Premierul francez Jean Castex, despre un al doilea val de infectări: „Nu vom supravieţui, economic şi social“.
Companiile din Germania au devenit mai mulţumite de condiţiile actuale de afaceri şi mai încrezătoare în viitor. Economia germană, care trage după ea întreaga Uniune Europeană, îşi revine pas cu pas. Însă pericolul apariţiei unui al doilea val de pandemie întunecă orizontul, atât pentru cea mai mare economie europeană, cât şi pentru UE.
Spania se chinuie să readucă sub control noi focare de Covid-19 din cauza cărora autorităţile din Londra îi forţează să stea în carantină pe cei care vin din această ţară. Norvegia a luat măsuri similare, iar Franţa a emis un avertisment de călătorie pentru regiunea Catalonia. Spania este o economie puternic dependentă de turism, iar carantina îi descurajează pe turiştii străini să intre.
În Austria, o staţiune populară a reimpus restricţii de circulaţie şi măsuri mai stricte de distanţare socială pentru a se preveni apariţia unui al doilea val al pandemiei. Este vorba de oraşul St. Wolfgang, de la est de Salzburg. În Austria, o staţiune de schi, Ischgl, a devenit celebră în sens negativ după ce autorităţile au neglijat la începutul anului pericolul pandemiei, permiţând ca orăşelul să se transforme într-un focar major de boală de unde aceasta s-a răpândit în mai multe state europene.
Şi în Germania, la o fermă din Bavaria au fost depistaţi că fiind bolnavi de Covid-19 circa 170 de muncitori sezonieri, cei mai mulţi est-europeni, ceea ce creşte temerile că se formeză un al doilea val de infecţii. Condiţiile dificile de muncă şi de cazare au făcut deja focare din mai multe abatoare germane. Autorităţile de sănătate au avertizat că tendinţa este „foarte îngrijorătoare“. Pericolul formării unui al doilea val de pandemie creşte peste tot în lume, din Asia şi până în SUA, iar acest lucru nu prevesteşte nimic bun pentru economia şi companiile germane, dependente de exporturi.
Până acum, afacerile nemţeşti s-au îndreptat în direcţia bună. Indicele încrederii jucătorilor din business realizat de institutul economic Ifo a crescut de la 86,5 puncte în iunie la 90,5 puncte în iulie, a treia lună cu evoluţie pozitivă. Companiile sunt mai mulţumite mai ales de condiţiile actuale de afaceri şi sunt prudent oprimiste în ceea ce priveşte următoarele luni.
„Economia germană îşi revine pas cu pas“, spune preşedintele Ifo Clemens Fuest. Sondajul arată şi că consumatorii încep să-şi deschidă portofelele, explică Klaus Wohlrabe, economistul principal al institutului german. Cifrele surprinzător de bune întăresc prognoza de creştere economică a Ifo pentru al treilea trimestru de 6,9%, notează Reuters.
Încrederea reflectă şi eforturile guvernului de stimulare a creşterii, cu pachete de măsuri precum o reducere temporară a TVA totalizând peste 130 de miliarde de euro. Cu toate acestea, pentru trimestrul doi, când viaţa socială aproape că a încetat, iar activitatea economică s-a oprit în multe sectoare din cauza pandemiei, este aşteptată o scădere economică de două cifre.
Biroul federal de statistică va publica joi datele oficiale privind creşterea PIB în perioada aprilie-iunie. Economistul-şef al băncii germane KfW Fritzi Koehler-Geib a avertizat că Germania are de făcut un drum încă lung pentru a ajunge economic la nivelurile de dinainte de pandemie, iar „furia continuă a pandemiei în multe alte părţi ale lumii reprezintă un risc enorm pentru Germania, o naţiune exportatoare“.
Economistul de la Commerzbank Marco Wagner a insistat pe datoriile mai mari ale companiilor, care limitează investiţiile, şi pe tensiunile de pe piaţa muncii, care descurajează consumul privat. „În plus, un al doilea val de infectări pare să pândească în Europa“, a spus el. Ministrul sănătăţii Jens Spahn a declarat că guvernul ar putea introduce măsura testării obligatorii pentru turiştii care se întorc din zone cu risc ridicat de infectare.
În Germania, numărul de infecţii noi a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.
Guvernele din diferite părţi ale lumii se pregătesc de venirea unui al doilea val al pandemiei, dar încearcă să evite blocaje de amploarea celor din primăvară, care au paralizat pentru câteva săptămâni economiile. Speranţa stă acum în carantine limitate la nivel de localitate sau regiune.
Spre exemplu, premierul Italiei Giuseppe Conte ar fi descris punerea în carantină a întregii populaţii ca o „terapie de şoc“ care nu poate fi repetată, a spus o sursă apropiată politicianului, după cum scrie Bloomberg. Premierul britanic Boris Johnson, iniţial reticent să de ordin pentru impunerea de restricţii de circulaţie şi de măsuri de distanţare socială, dar obligat să le permită din cauza exploziei numărului de îmbolnăviri, a spus că izolarea din nou a naţiunii poate fi comparată cu o ameninţare nucleară. Premierul francez Jean Castex a fost la fel de direct: „Nu vom supravieţui, economic şi social“.
Cu economia mondială având în faţă cea mai mare receisune de la Marea Depresiune economică încoace şi cu alegerile apropiindu-se în mai multe ţări, printre care SUA, teama printre politicieni şi alegători este mare. În ceea ce-i priveşte pe votanţi, teama de criză se poate transforma în nemulţumire şi furie.
„Populaţia poate fi chemată pentru acte eroice de autosacrificiu pentru o vreme, dar nu pentru totdeauna“, a explicat Francis Fukuyama, cercetător politic şi autor al cărţii „Sfârşitului istoriei şi ultimul om“. „O pandemie combinată cu distrugeri mari de locuri de muncă, o recesiune prelungită şi o povară a datoriilor fără precedent va crea inevitabil tensiuni care se vor transforma în răzbunări politice, dar împotriva cui este încă neclar.“
În Germania, ministrul economiei Peter Altmaier a declarat luna aceasta că se aşteaptă ca economia ţării sale să înceapă să-şi revină „cel mai târziu“ în octombrie. „Toate ca toate, dar economia germană să va micşora cu 6% în 2020. Pentru 2021, mă aştept la o creştere de peste 5%.“ Aceasta dacă nu vine al doilea val de pandemie. Italianul Fabio Panetta, membru în board-ul Băncii Centrale Europene, a avertizat că economia zonei euro nu a ieşit încă din zona de pericole pe care le presupune pandemia. Italia este susţinută pe pieţele financiare de programul de achiziţii de active al BCE. Panetta se aşteaptă ca scăderea economiei zonei euro din trimestrul doi să fie mai mare decât cea din primul trimestru. „Este prea devreme să declarăm victoria“, a spus el.
