Smart Park Bench, o structură din lemn şi oţel dotată cu puncte de încărcare a telefoanelor şi Wi-fi, este o inovaţie care prinde, dar nu pe plan local, în Europa de Est. Start-up-ul cu 15 angajaţi este înregistrat în Marea Britanie, unde a primit investiţii.
La 30 de ani de la căderea comunismului în Europa de Est, dificultăţile de pătrundere pe piaţa locală a unor astfel de companii tech aflate la început de drum arată cât de lung este drumul pe care ţările şi economiile din regiune îl mai au de parcurs pentru a-şi atinge potenţialul, scrie Bloomberg.
În calea succesului stau plecarea peste graniţe a muncitorilor înalt calificaţi, lipsa finanţării private locale şi un start târziu în susţinerea de către guvern a lansării pe piaţă a inovaţiilor. Teama este că regiunea, care a înflorit după comunism în mare măsură ca o bază manufacturieră pentru producătorii occidentali, se îndreaptă către un declin economic în condiţiile în care salariile cresc, iar muncitorii devin mai scumpi.
Cercetarea şi dezvoltarea ca procente din PIB se situează sub media UE în toate ţările foste comuniste din blocul de est cu excepţia Sloveniei. În cadrul indicelui Bloomberg al Inovaţiei pe 2019, regiunea fostă comunistă se clasează la coada Europei împreună cu Portugalia, Grecia, Malta şi Cipru.
Fără suficient sprijin, ţările din regiune vor fi incapabile să se adapteze suficient de rapid la noile tehnologii, în condiţiile în care acestea revoluţionează procesul de producţie, relevă o evaluare a inovaţiei din Europa de Est publicată de Economist Intelligence Unit şi sponsorizată de Saab AB.
„Sunt în urmă în promovarea culturii inovaţiei în rândul noii generaţii comparativ cu Europa Occidentală“, spune Margareta Drzeniek-Hanouz, managing partner la Horizon Group, un furnizor de analize pentru guverne şi companii, autorul raportului. „Multe din companiile care au idei, care au cel mai bun potenţial, merg unde sunt banii şi competenţele pentru a-şi putea creşte ideea“.
Poate că acest lucru nu este surprinzător având în vedere relativa lipsă de avuţie a regiunii. După PIB pe cap de locuitor, majoritatea zonelor din Europa de Est rămân sub media UE. Guvernele din regiune au fost mai ocupate cu vânzarea de active de stat şi promovarea celor mai mari companii, în timp ce UE s-a concentrat în primul rând pe upgradarea masivă a infrastructurii.
Pentru ca startup-urile regionale să se dezvolte, acestea au nevoie de un bun mediu de business de încredere, de acces la tehnologie şi de pieţe bune, spune Helena Schweiger, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Pieţele locale de acţiuni, spre exemplu, nu sunt suficient de dezvoltate pentru a permite o finanţare suficientă şi susţinută. Astfel, multe start-up-uri cu ambiţii mari se uită peste graniţe după cash pentru a-şi hrăni idei ca roboţi neurochirurgicali, device-uri interactive de recunoaştere facială şi software pentru managementul fermelor.
Asta nu înseamnă că nu au existat unele reuşite. Estonia este locul de naştere al video chat-ului online şi serviciului Skype, în timp ce inginerii cehi şi slovaci au dezvoltat sistemul antivirus Eset care i-au făcut miliardari pe proprietari.
Întrebarea pentru guverne şi investitorii interesaţi de regiune este cum să se obţină noi succese.
Entităţi de stat cum ar fi Consiliul Ceh pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovaţie, Hamag-Bicro din Croaţia şi Fondul pentru Inovaţie din Serbia au fost create în ultimul deceniu cu scopul de a se veni cu idei împreună cu finanţiştii şi de a se oferi sprijin şi finanţare din partea guvernelor naţionale, Uniunii Europene şi investitorilor privaţi.
Agenţia de dezvoltare a Croaţiei a ajutat deja entităţi locale ca Rimac Automobili, care produce şi comercializează maşini electrice de curse de 1 milion de euro.
Directorul Mislav Jurisic admite că eforturile Croaţiei au fost inegale în ultimii ani, cu ministere şi departamente diferite lucrând la viteze diferite şi strategii variate privind susţinerea.
Aderarea la UE a fost de ajutor. Bugetul pe 2019 al Hamag este de 95 milioane de dolari, în timp ce fondul din Serbia, care nu este membră a UE, are la dispoziţie aproximativ 13 milioane de euro pentru startup-uri.
ìÎn Croaţia politicienilor le-a fost dintotdeauna dificil să spună ëSusţinem inovaţiaíî, spune Jurisic. ìEste important să înţelegem importantţa pentru creşterea economicăî.
Potenţialul există, totuşi, chiar şi pentru ţări ca Serbia şi Ucraina. În Koev, Horizon Capital Associates finanţează în mod active companii IT ucrainene, potrivit CEO-ului Lenna Koszarny.
