Business Internaţional

Statele bogate ale Europei de Est protejează controlul statului în sectoarele strategice ale economei

Foto Shutterstock

Foto Shutterstock

Autor: Andra Oprescu

07.07.2014, 00:05 1404

În Ungaria, guvernul caută să renaţionalizeze furnizorii de utilităţi şi a făcut câţiva paşi importanţi în acest sens, guvernul polonez a anunţat că nu va mai efectua nicio vânzare mare de active şi că intenţionează să-şi menţină controlul asupra companiilor de top, iar în Slovenia guvernul demisionar va înceta toate privatizările în curs cel puţin până la formarea unui nou cabinet în condiţiile în care controlează două treimi din economie. Tendinţa în statele „occidentalizate“ ale Europei Centrale şi de Est este ca statul să-şi apere şi chiar să-şi mărească influenţa în sectoarele strategice ale economiei.

Anunţul guvernului polonez vine după ce săptămâna trecută a vândut 3,5% din acţiunile PGE, cel mai mare producător de energie electrică din ţară, scrie Bloomberg. Dornic să păstreze „moştenirile de familie“, guvernul nu va face listări de mari dimensiuni - strategia de privatizare preferată de Varşovia - în viitorul apropiat, a declarat ministrul adjunct al Trezoreriei Wojciech Kowalczyk. În schimb, guvernul  îndeamnă companiile mari pe care le controlează să îşi dezvolte afacerile în Polonia şi dincolo de graniţe.

„Scopul nostru principal este să construim valoare şi nu privatizările de dragul privatizării“, a spus Kowalczyk. De asemenea, guvernul a identificat 11 investiţii prioritare în care vrea ca grupurile controlate de stat să colaboreze ca o singură entitate, scrie The Warsaw Voice. Proiectele includ construirea primei centrale nucleare a ţării, modernizarea reţelei de energie electrică, extinderea centralelor de la Stalowa Wola, Pulawy şi Lagisza, contruirea unei uzine petrochimice de către Lotos şi Grupa Azoty, printre cele mai mari companii de acest gen din Europa, şi consolidarea pieţei sănătăţii în jurul asigurătorului PZU.

Având în vedere noua abordare a vânzărilor de active, Polonia va realiza, probabil, mult mai puţine venituri din privatizări decât în ultimii ani. Anul trecut, Polonia a prevăzut un venit de 3,7 miliarde de zloţi (891 milioane euro) din privatizări anul acesta, un plan la care s-a renunţat între timp.

„Veniturile din privatizări pentru anul 2015 ar putea fi mai mici în comparaţie cu acest an şi ar putea fi, de asemenea, mai mici decât este prevăzut în bugetul de stat“, a declarat Kowalczyk.

Privatizarea întreprinderilor de stat a propulsat bursa din Varşovia între primele zece din Europa în funcţie de valoarea societăţilor cotate la bursă, guvernul polonez fiind responsabil pentru unele dintre cele mai mari oferte publice iniţiale de vânzare de acţiuni din Europa din anii când s-au realizat aceste listări.

În ceea ce priveşte Slovenia, mesajele privind încetarea sau reducerea privatizărilor domină  în campania electorală actuală. De când şi-a câştigat independenţa, Slovenia, o ţară cu doar două milioane de locuitori, a căutat să limiteze acţionariatul străin în companiile sale. Guvernul controlează  în prezent aproximativ două treimi din economia ţării şi deţine companii de importanţă strategică în sectoare precum cel al energiei (Elektro-Slovenija, HSE Group), al transporturilor (Adria Airways) şi al industriei extractive (Nafta Lendava). De asemenea, cele mai mari bănci din Slovenia (NLB şi NKBM) sunt controlate de către stat . Cu un PIB de 88% din media UE, Slovenia este cel mai bogat dintre fostele state socialiste din Europa Centrală.

Guvernul a trecut anul trecut pe lista de privatizări 15 companii, inclusiv a doua cea mai mare bancă din ţară după numărul de active şi principala companie de telecomunicaţii, scrie The Wall Street Journal. Vânzările au fost concepute pentru a sprijini guvernul după ce în luna decembrie a injectat 4,4 miliarde dolari din banii contribuabililor în cele trei bănci cu probleme pe care le controlează. Planul de salvare a sectorului bancar a împiedicat Slovenia să ceară ajutorul  BCE şi al UE.

Premierul demisionar Alenka Bratuşek a spus că i se pare potrivit contextului să suspende toate procedurile de privatizare în timpul campaniei dinaintea alegerilor de pe 13 iulie.

„Am decis că nicio privatizare nu poate fi terminată sau începută, până ce nu se formează un nou guvern“, a declarat Bratuşek la o conferinţă de presă.

Ministrul de finanţe Uros Cufer, care se ocupă cu supravegherea vânzărilor de active, a criticat decizia. „Văd acest lucru ca o simplă isterie preelectorală. Nu văd nicio justificare pentru această decizie“, a spus el. 

La momentul deciziei de a stopa privatizările, guvernul era pe punctul de a primi oferte pentru Telekom Slovenije, cel mai mare operator de telefonie din ţară şi Aerodrom Ljubljana, aeroportul internaţional de lângă capitala ţării.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO