Business Internaţional

Statele Visegrád cer UE să susţină energia nucleară. Cum? Prin ajutor de stat

Statele Visegrád cer UE să susţină energia nucleară. Cum? Prin ajutor de stat

CEZ a cerut guvernului ceh să garanteze preţul de vânzare al energiei, pentru ca proiectul de construire a două noi unităţi nucleare, evaluat la 10 mld. dolari, să fie fiabil

Autor: Radu Bostan

Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria doresc ca Uniunea Europeană să sprijine proiectele de energie nucleară, evitând reglementarea excesivă a domeniului şi permiţând acordarea ajutorului de stat pentru investiţiile în această formă de energie, a declarat premierul Viktor Orban după un summit al „Grupului de la Visegrád“.

Cele patru state şi-au anunţat şi sprijinul comun pentru exploatarea gazelor de şist, convenind să organizeze luna aceasta la Budapesta un forum pe subiectul gazelor naturale, al cărui scop va fi să pună bazele unei pieţe regionale de gaze, a mai spus Orban, potrivit Reuters. Toate cele patru state sunt dependente de importurile de gaze, în special din Rusia, şi doresc să-şi diversifice mixul de energie.

„Ne aşteptăm ca Uniunea Europeană să ajute, nu să împiedice, mărirea capacităţii nucleare în Europa Centrală. Sectorul nu ar trebui suprareglementat, iar chestiunea ajutorului de stat pentru investiţiile în energie ar trebui de asemenea reexaminată, deoarece considerăm că energia nucleară este discriminată la acest capitol“, a spus Orban.

Premierul ungar nu a explicat la ce anume se referă. Presa internaţională a scris însă recent că Gunther Oettinger, comisarul european pentru energie, a sugerat într-o discuţie privată că centralele nucleare nu sunt fiabile, astfel că regulile europene privind ajutorul de stat ar trebui adaptate sau ocolite. Comisia va publica luna viitoare o nouă versiune a ghidului privind ajutoarele de stat pentru sectorul energetic, dar acesta nu va menţiona explicit energia nucleară. Totuşi, finanţarea centralelor nucleare nu va fi împotriva legilor UE, ci fiecare caz va trebui examinat separat.

Problema finanţării publice pentru energia atomică, dar şi pentru alte forme de energie, a divizat atât exe­cu­tivul euro­pean, cât şi guvernele naţionale. State precum Ger­­mania şi Austria se opun acestei forme de energie, în timp ce Marea Britanie şi cele patru state Visegrád o susţin.

Pe de altă parte, cererea de energie a scăzut pe continent, iar odată cu ea au scăzut şi preţurile energiei, astfel că ţările pro-nucleare găsesc cu greu dezvoltatori dispuşi să investească în centralele atomice fără ca statul să le garanteze un preţ minim al electricităţii.

Ungaria intenţionează să-şi extindă unitatea existentă, dar încă nu a anunţat licitaţia publică. Grupul ceh CEZ, deţinut în majoritate de stat, vrea să construiască încă reactoare cu puterea de circa 1.200 MW la centrala de la Temelin.

Slovacia va pune în funcţiune două reactoare cu capacitatea totală de 880 MW în 2014 şi 2015. Polonia, care îşi produce aproape toată energia pe bază de cărbune, are în plan construirea primului său reactor nuclear până în 2023.

România intenţionează de mulţi ani să extindă centrala de la Cernavodă cu două reactoare, plus să construiască o centrală atomică nouă altundeva în ţară, dar planurile sunt blocate deoarece statul nu a găsit parteneri dispuşi să-şi asume proiectul în contextul cererii scăzute de energie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.10.2013

AFACERI DE LA ZERO