Criza financiară asiatică declanşată în 1997 a fost soluţionată prin ştergerea datoriilor, iar contribuabilii nu au fost puşi să plătească, spune Sinn într-un interviu acordat Bloomberg. Acesta este un model pe care ar trebui să-l urmeze factorii de decizie europeni.
„Clienţii individuali şi companiile sunt supraîndatoraţi, statele sunt supraîndatorate şi băncile centrale naţionale sunt supraîndatorate“ în interiorul sistemului euro. Nu este plăcut pentru creditor să accepte că nu îşi va primi banii înapoi, dar cu cât acceptă mai devreme adevărul, cu atât este mai bine“, a spus Sinn.
Poziţia economistului reflectă neîncrederea manifestată de Germania privind bailout-urile din zona euro care au început în 2010 cu Grecia. Au urmat măsurile Băncii Centrale Europene de a spori creditarea către companii şi către persoanele fizice şi decizia liderilor politici, inclusiv a cancelarului german Angela Merkel de a menţine zona euro intactă.
Datoria Italiei a crescut la 2.150 mld. euro în aprilie, apropiindu-se de datoria de la sfârşitul anului trecut a Germaniei, ţară cu unul dintre cele mai bune ratinguri. Datoria Greciei, care este acum concentrată mai ales în mâinile creditorilor publici, este echivalentă cu 175% din PIB, în timp ce mai mult de un sfert din forţa de muncă este în şomaj. Cu povara datoriilor la un nivel „aproape insuportabil, avem nevoie de o conferinţă pe tema datoriilor în Europa pentru a oferi o ştergere a datoriilor pentru ţările din sud. Acest lucru trebuie negociat în comun pentru că este vorba de mai multe ţări“, consideră Sinn.
Statele de la periferia zonei euro nu au reuşit să reducă preţurile şi costurile cât ar fi fost nevoie pentru a redeveni competitive. Încetinirea inflaţiei arată că ajustarea este în desfăşurare, dar a vorbi despre deflaţie în zona euro este nejustificat, a asigurat Sinn.
