„Stop! Dragi consumatori, guvernul a decis să îngheţe preţurile alimentelor de bază.“ Aceasta este o atenţionare-avertisment pe care magazinele din Ungaria sunt obligate să o afişeze în locuri cât mai vizibile. Guvernul de la Budapesta, care duce în paralel cu banca centrală un război contra inflaţiei, a plafonat într-adevăr preţurile mai multor alimente. Dar aceasta face parte dintr-o campanie mai amplă de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor. Sau cel puţin de a oferi alegătorilor această impresie.
Strategia are, evident, aspecte electorale, însă ea există şi este una dintre cele mai cuprinzătoare din regiune. Spre exemplu, Autoritatea de reglementare a energiei şi utilităţilor publice publică lunar pe site-ul său, într-un loc accesibil, o comparaţie între preţurile energiei din capitalele europene. Budapesta se plasează cel mai adesea pe ultimul loc din UE, ceea ce este bine pentru cetăţenii de rând. Acest lucru reflectă faptul că serviciile de utilităţi publice esenţiale tind să devină în Ungaria monopol de stat.
Energia este doar unul dintre locurile evidenţiate de guvernul Ungariei ca front de luptă cu preţurile. De când actualul val de inflaţie s-a abătut asupra Europei, autoritatea contra concurenţei neloiale ungare (GVH) a declanşat o serie de anchete pe pieţe precum cea a materialelor de construcţii pentru a vedea dacă scumpirile sunt exagerate din cauza unor practici ilegale. Primele pieţe vizate au fost cea a cărămizilor şi cea a lemnului. Nereguli majore nu au fost descoperite, dar anchetele au făcut lumină asupra situaţiei de pe pieţe şi au permis autorităţii să facă anumite recomandări, precum încurajarea producţiei interne pentru reducerea dependenţei de lanţurile de aprovizionare globale, acum serios perturbate de pandemie.
De asemenea, anchetele au avut şi rol de avertisment pentru comercianţi. În plus, guvernul a impus o serie de măsuri de restricţionare sau cel puţin de monitorizare a exporturilor de materiale de construcţii. Vânzătorii sunt obligaţi până pe 31 mai să declare exporturile de materiale de construcţii „strategice“. Preţurile din sector sunt importante pentru guvern deoarece unul dintre programele de susţinere financiară a familiilor constă în subvenţionarea renovării locuinţelor. Preţuri mai mari la materiale de construcţii înseamnă cheltuieli mai mari de la buget când au început deja să apară semnale clare că resursele încep să se epuizeze în prag de alegeri.
O altă piaţă vizată de GVH este cea a testelor rapide pentru detectarea COVID. Ancheta a fost pornită la sfârşitul lunii decembrie deoarece, aparent, preţurile de retail ale produselor disponibile în Ungaria erau mai mari în comparaţie cu cele din alte ţări europene. De altfel, comparaţia dintre preţurile de acasă şi cele din alte părţi a devenit un fel de sport naţional pentru autorităţi, dar şi pentru presă.
Spre exemplu, în presa ungară a circulat recent o analiză în care Telex.hu a comparat preţurile a 41 de produse disponibile în magazinele Lidl din Ungaria şi Italia. Concluzia este că în general costă mai mult un coş de cumpărături în Italia, dar şi că un număr semnificativ de produse sunt mai scumpe în Ungaria. Şi dacă preţurile sunt raportate la salarii, Ungaria este de două ori mai scumpă decât Italia. Astfel de comparaţii se suprapun cu cele privind calitatea produselor, guvernul ungar acuzând adesea producătorii internaţionali de standarde duble - adică o calitate mai slabă în Ungaria, dar la preţuri ca în Occident. Atenţia sporită pentru preţuri a apărut însă într-un context îngrijorător.
Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai puternice inflaţii din UE. În aprilie, premierul Viktor Orban are de înfruntat cele mai dificile alegeri de când este în funcţie deoarece opoziţia pare, pentru prima dată, unită contra lui. Iar opoziţia îi acuză guvernul că a scăpat preţurile de sub control. Până la alegeri, Orban le promite cetăţenilor Ungariei mai multe gaze ruseşti, ieftine, în virtutea unui contract nou încheiat cu gigantul rus Gazprom. De asemenea, a plafonat la nivelul din octombrie 2021 preţurile pentru zahăr, făină, ulei de floarea-soarelui, pulpa de porc, piept de pui şi lapte. Pentru aceste preţuri magazinele sunt obligate să afişeze atenţionări, sub forma unor logouri speciale create de guvern. Logourile vin cu instrucţiuni detaliate de realizare şi afişare.
Însă toate statele est-europene se confruntă cu o explozie a preţurilor la aproape orice. În ultimul său demers, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a cerut Comisiei Europene să-i aprobe planurile de a tăia TVA la gaze naturale şi de a subvenţiona îngrăşămintele chimice. Guvernul de la Varşovia a redus deja la 0 TVA pentru alimente. De asemenea, autorităţile poloneze dau vina de politicile de mediu ale UE pentru preţurile uriaşe ale energiei.
