Mercenari sârbi care n-au uitat bombardamentele NATO, ceceni trimişi pe post de carne de tun de un guvern marionetă programat de Moscova, fracezi care luptă contra globalizării, spanioli cu nostalgia prieteniei ruseşti din Războiul Civil şi combatanţi din alte naţii luptă mai mult sau mai puţin voluntar în conflictul dintre armata ucraineană şi separatiştii proruşi, unii pentru a demonstra ceva, alţii doar de dragul de a ucide. Dacă războiul se întinde până în toamnă, în luptă vor fi forţaţi să intre şi fiii românilor din Ucraina, care nu sunt puţini, peste 400.000, dar lupta lor va fi pentru un stat care nu-i vrea români.
Vorbitorii de limba română - moldovenească sunt al treilea grup etnic ca mărime din Ucraina, concentraţi mai ales în regiunile Cernăuţi şi Odesa, potrivit celui mai recent recensământ, din 2001. Guvernul ucrainean este acuzat că duce o politică de dezromânizare, mai ales prin descurajarea învăţământului cu predare în limba română – moldovenească. În sprijinul acestei idei vin cifrele. Dacă în 1999 în Ucraina erau 126 de instituţii de învăţământ general cu predare în limbile română şi moldovenească, în 2009 numărul se situa la 95, în condiţiile în care numărul şcolilor pentru minorităţile maghiară, tătară şi poloneză a crescut, potrivit unei analize din 2011 a organizaţiei CIEMEN, care promovează drepturile minorităţilor.
Noua autoritate de la Kiev a decis că Ucraina va reintroduce din toamnă serviciul militar obligatoriu. Consiliul naţional de apărare a asigurat că recruţii nu vor fi comasaţi în zonele de conflict, dar la cum escaladează conflictul dintre armata guvernamentală şi cea a separatiştilor instituţia ar putea reveni asupra deciziei. Până în prezent au murit mai mulţi soldaţi ucraineni de etnie română în lupele din estul ţării.
Sârbii
Alături de rebeli luptă câţiva zeci de sârbi, unii din spirit de solidaritate pentru „fraţii“ lor adepţi ai biserii ortodoxe ruseşti şi din ostilitate faţă de NATO, ale cărei trupe au bombardat Serbia, scrie BBC.
Unul dintre aceştia este Bratislav Zivkovic, în vârstă de 39 de ani. El este liderul miliţiei sârbeşti Cetnik din estul Ucrainei. Zivkovic a fost şi în Crimeea, unde „i-a apărat pe fraţii ruşi“. În războiul din Est, voluntarii săi sârbi s-au remarcat respingând o ofensivă a armatei guvernamentale lângă Luhansk. În luptă au fost distruse două tancuri, inlcusiv echipajele. Însă cei mai mulţi combatanţi sârbi din Ucraina văd în război o afacere. Ei sunt mercenari şi luptă în ambele tabere, atraşi mai mult de bani decât de idealuri, notează Deutsche Welle. Este vorba de „turismul de război“, un fenomen care atrage nu doar persoane din state sărace, ci şi din ţări bogate precum Germania şi Olanda.
„Îndoctrinarea îi aduce pe tineri, unii dintre ei aproape copii, în război“, a explicat expertul în securitate Zoran Dragisic. Circa 99% dintre sârbii care luptă în Ucraina sunt mercenari, a declarat premierul sârb Aleksandar Vucic. Ei câştigă între 2.100 şi 6.500 de dolari, în funcţie de ce tabără aleg, a explicat oficialul.
Rebelilor ucraineni proruşi le place să-i prezinte pe colegii străini care luptă alături de ei ca „brigăzi internaţionale“ care luptă cu fascismul, un atribut dat de Moscova liderilor de la Kiev.
Cecenii
Cecenii aduc chiar mai multă complexitate războiului din Ucraina. Ceceni din Republica rusească Cecenă luptă de partea rebelilor, iar cei din diaspora antirusă sprijină tabăra guvernamentală. Cei mai mulţi, câteva sute, luptă pentru rebeli, trimişi de liderul republicii, Ramzan Kadyrov, o marionetă a lui Putin, scrie Radio Europa Liberă.
Aceşti luptători par a fi „voluntari“ din forţele de securitate subordonate lui Kadyrov. Presa occidentală sugerează că oamenii lui Kadyrov s-au distins în luptă mai mult ptin dezertări şi predări.
În cealaltă tabără, Isa Munayev, un veteran al războaielor de independenţă cecene, a cerut Occidentului „asistenţă militară masivă“ pentru ucrainei, pe care ei îi descrie ca victime ale agresiunii imperiale ruseşti, aşa cum au fost şi cecenii în urmă cu 20 de ani. Munayev este generalul unei armate cecene a cărei putere nu este încă cunoscută, recunoscut pentru curaj şi talent tactic. El face parte dintre cei care au organizat apărarea oraşului Grozny şi pentru lupta în rezistenţa antirusă din munţi. Un alt cecen, Ruslan Arsayev, a trecut prin şase campanii militare. El a venit în Ucraina pentru a lupta în revoluţia de pe maidan. Războinic cu tradiţie, a fost rănit de două ori şi s-a ales cu un plămân perforat. Un frate de-al lui a fost condamnat pentru deturnarea unui avion care se îndrepta către Moscova. Arsayev a venit în Ucraina din cauza lui Putin. „Putin mi-a transformat ţara într-o Rusia stalinistă, cu zeci de informatori pe fiecare stradă“, spune el.
Extremiştii occidentali
Circa 20 de francezi luptă în Ucraina, în ambele tabere. Unii sunt foşti soldaţi. Victor Lenta, în vârstă de 25 de ani, a „gustat“ conflictele din Afganistan, Coasta de Fildeş şi Chad. Alături de alţi tovarăşi de arme a fondat o organizaţie ultranaţionalistă care a demonstrat în Franţa şi Serbia în sprijinul preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Într-un interviu acordat Le Monde, Lenta a explicat că Rusia este singurul obstacol care rezistă în faţa globalizării liberale, pe care el o consideră „responsabilă pentru declinul valorilor naţionale şi pierderea suveranităţii franceze“.
Venit din Suedia, Dina Newman, un lunetist cu vederi de extremă dreapta, luptă pentru guvernul ucrainean. El a spus pentru BBC că şi-a ales tabăra pentru că „rasa albă trebuie să supravieţuiască“. Newman are de gând să lupte şi pentru preşedintele sirian al-Assad deoarece acesta rezistă „sionismului internaţional“. Mulţi dintre occidentalii care luptă alături de armata guvernamentală fac parte din Batalionul Azov.
