Problemele Ungariei au izbucnit odată cu declanşarea crizeieconomice şi la nivel european, astfel că în octombrie 2008 ţara afost nevoită să ceară creditorilor internaţionali un împrumut decirca 20 mld. euro.
În aprilie 2009, tehnocratul Gordon Bajnai a acceptat să ocupefuncţia de prim-ministru, după ce Ferenc Gyurcsany şi-a datdemisia, argumentându-şi decizia prin faptul că a "devenit unobstacol" în calea reformelor economice pe care Ungaria trebuia săle implementeze pentru a se salva de la colaps.
Guvernul tehnocrat al lui Bajnai a impus o serie de măsuri deausteritate, printre care majorarea TVA şi reducerea subvenţiilor,care au reuşit să restituie credibilitatea economiei ungare şi săîi determine pe mulţi să laude perseverenţa şi performanţele ţării.În aprilie însă, conservatorii din Fidesz au obţinut o victoriezdrobitoare la alegerile parlamentare, astfel că Viktor Orban afost cel care l-a înlocuit pe Bajnai în funcţia de şef alExecutivului.
Încă de la câştigarea mandatului, Orban s-a angajat să facăeforturi în direcţia reluării creşterii economice, chiar cu risculde a depăşi ţinta de deficit bugetar negociată cu FMI.
Se pare că acesta a şi fost motivul pentru care creditorulinternaţional şi UE au decis să suspende acordul de finanţareîncheiat în urmă cu aproape doi ani. Dacă apele se mai calmaseră înultimul an, permiţând economiei ungare să spere că va ieşi cu binedin criză, ultimele luni au produs iarăşi rumoare pe pieţe, punândla îndoială credibilitatea acesteia. Declaraţiile unor politicienimaghiari, potrivit cărora Ungaria ar avea probleme de anverguracelor din Grecia, a fost ìcireaşa de pe tort".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
