SUA atacă în forţă controlul Chinei asupra mineralelor critice, iar efortul începe să dea roade. Americanii caută materii prime esenţiale şi în Polonia. Mineralele critice sunt esenţiale pentru pro­ducţia din domeniul apărării, transportu­rilor, energiei şi IT; acestea stau la baza dez­voltării AI şi de arme

Administraţia Trump este anga­jată într-un efort de ordinul miliardelor de dolari de a diminua controlul Beijingului asupra mineralelor critice, iar acesta începe încet-încet să dea roade, scrie The Wall Street Journal.

Efortul de a dezvolta un lanţ de aprovizio­nare eliberat de dominaţia chineză pentru inputuri vitale pentru sectorul manufacturier a accelerat după aprilie 2025, când China a impus controale asupra unor pământuri rare cheie. În efort sunt implicate departamente ale apărării, energiei, comerţului şi internelor cât şi noi birouri şi două bănci guvernamentale, mare parte a acestuia fiind coordonat de Consiliul de Securitate Naţională al Casei Albe.

Este una dintre cele mai ample, susţinute şi concentrate iniţiative ale celei de-a doua administraţii Trump de a localiza un lanţ de aprovizionare american esenţial, spun foşti şi actuali oficiali guvernamentali şi experţi din domeniul mineralelor.

Mineralele critice sunt esenţiale pentru pro­ducţia din domeniul apărării, transportu­rilor, energiei şi IT; acestea stau la baza dez­voltării AI şi de arme. Chiar înainte ca China să-şi impună controalele asupra exporturilor de pământuri rare, Trump declarase lipsa aprovi­zionării interne drept o urgenţă naţională.

„Înainte de mijlocul anilor ’90, SUA erau lider mondial în producţia de pământuri rare. „Ne-a luat între 30 şi 35 de ani să ne pierdem capacitatea industrială“, arată Tomasz Nadrowski, autor al „Mineral War: China’s Quest for Weapons of Mineral Distruction“.

Şi va dura cel puţin un deceniu pentru a scăpa de dominaţia Chinei, spun experţii.

Potrivit unui oficial de la Casa Albă, admi­nistraţia a finalizat peste 180 de proiecte având legătură cu mineralele critice de când Trump a preluat puterea pentru a doua oară. Proiectele mai trebuie să treacă prin due diligence şi să întrunească condiţiile pentru a primi finanţare, a declarat acesta.

Investiţiile neparticipative ale guvernului american în proiecte de pământuri rare şi mag­neţi au urcat la 7,6 miliarde de dolari în decurs de 18 luni până în iunie 2026, de peste patru ori suma înregistrată în perioada 2020-2024.

Şi alte ţări vizate de controalele chineze la export, ca Japonia, iau măsuri pentru a eroda dominaţia Beijingului. Însă SUA au făcut probabil cel mai mult pentru a schimba ordinea globală, spun experţi din industrie, încheind nenumărate acorduri cu ţări pentru dezvoltare în domeniu. În plus, o nouă iniţiativă a De­partamentului de stat supranumită Pax Silica coordonează producţia de minerale cu aliaţi americani ca Grecia şi Israel.

În aprilie, Rick Switzer, reprezentant adjunct al SUA pentru comerţ, declara că, cu ajutor din partea Japoniei şi Europei, SUA au capacitatea de a dezvolta un lanţ de aprovizio­nare cu minerale critice eliberat de China în decurs de şase, până la 12 luni, dacă ţara ar fi presată să facă acest lucru. Proiecţii recente lansate de CRU, un furni­zor de date din domeniul materiilor prime cu sediul în Londra, arată că China va pierde cotă de piaţă până la finalul deceniului pe multe dintre elementele şi mineralele pe care le controlează cel mai strâns.

Administraţia Trump încurajează şi investi­torii privaţi să se alăture eforturilor sale.

Recent, compania americană M2i Global a semnat un acord de cooperare strategică şi tehnică cu firmele poloneze Permia 1, Permia 2 şi Permia 3 privind evaluarea comună a unor proiecte în zona Myszkow, implicând zăcă­minte de tungsten, molibden şi cupru, potrivit Rzeczpospolita.

Colaborarea va acoperi aspecte geologice, tehnice şi economice, precum şi o analiză a fezabilităţii integrării proiectelor respective în lanţuri de aprovizionare sigure pentru materii prime vitale. Însă potenţiala extracţie este încă departe.

Părţile intenţionează de asemenea să exploreze oportunităţi legate de construirea unor lanţuri sigure de aprovizionare cu mine­rale pentru aliaţii NATO.

„Polonia este un aliat important pentru dezvoltarea unor lanţuri de aprovizionare sigure şi reziliente pentru materii prime vitale. Proiectele din zona Myszkow oferă M2i oportunitatea de a evalua o sursă europeană potenţial semnificativă de tungsten, molibden şi cupru, într-un moment în care diversificarea aprovizionării devine tot mai importantă pentru securitatea industrială, de apărare şi economică a Occidentului“, a declarat Alberto C. Rosende, CEO-ul M2i Global.

Acesta a subliniat că scopul cooperării este de a evalua potenţialul tehnic şi comercial al proiectelor şi de a identifica posibile căi de cooperare cu investitorii, potenţialii parteneri beneficiari şi programele relevante ale administraţiei americane.

„Credem că Polonia are un potenţial geologic care poate contribui la construirea unor lanţuri de aprovizionare mai diversificate şi mai reziliente în Europa şi în ţările aliate pe viitor“, a declarat la rândul său Kasjan Wyligala, CEO al Permia 1.

Acesta a adăugat că acordul creează un cadru pentru evaluarea acestui potenţial şi determinarea paşilor următori.

Geologul şef naţional şi ministrul adjunct al climei şi mediului, Krzysztof Galos, a subliniat recent că este posibil ca în Polonia să fie demarată extracţia unor materii prime critice care nu au mai fost exploatate anterior, inclusiv nichel, tungsten, titan şi vanadiu.

Myszkow este singurul loc din Polonia cu resurse documentate de tungsten. Conform ultimelor date de la Institutul Geologic Polonez, zăcământul conţine peste 550 de milioane de resurse de cupru, molibden şi minereu de tungsten.