Business Internaţional

SUA au investit masiv în economie şi au ieşit din recesiune. Europa s-a temut să cheltuiască şi acum tânjeşte după un dram de creştere

SUA au investit masiv în economie şi au ieşit din recesiune. Europa s-a temut să cheltuiască şi acum tânjeşte după un dram de creştere

Ben Bernanke (stânga), preşedintele Rezervei Federale a SUA, a ales calea practică de a injecta mii de miliarde de dolari în economie pentru a o scoate din recesiune Mario Draghi (dreapta), preşedintele BCE, a dat aproape o mie de miliarde de euro băncilor. Prea puţini bani au ajuns în economie

Autor: Bogdan Cojocaru

15.01.2013, 00:06 2091

Oficialii băncii centrale americane, Rezerva Federală, anticipează pentru anul acesta un avans al PIB de 2,5%, creştere cu care zona euro nu s-a mai întâlnit din 2007, şi reducerea vizibilă a şomajului. Pe cealaltă parte a Atlan­ticului, liderii uniunii monetare anunţă cu aere de învingători că partea cea mai grea a crizei a trecut şi speră că anul acesta vor putea vedea startul revenirii. Dar până atunci şomajul va stabili record după record, efectele pentru societate fiind întotdeauna negative.

Economia SUA va creşte cu 2,5% anul acesta şi cu 3,5% anul viitor, estimează Charles Evans, preşedintele Federal Reserve Bank of Chicago. De asemenea, el anticipează că rata şo­majului va ajunge la 7,4% în 2012 şi la 7% în 2014, scrie agenţia Thomson Reuters.

Pentru zona euro, Comisia Euro­peană anticipează o revenire marginală, de 0,1% anul acesta, după o recesiune de -0,4% anul trecut. În uniunea mo­netară şomajul se află la cel mai ridicat nivel din istorie, de 11,8%.

Crearea a un milion de locuri de muncă în următoarele şase luni ar reprezenta o îmbunătăţire "substan­ţială", dar aducerea şomajului la nivelul cheie de 6,5%, (la jumătate din cel din zona euro - n. red.), ţintit de Fed, va dura probabil mai mult, probabil până în 2015, a spus Evans.

El crede, ca mulţi alţi analişti, că decizia de anul trecut a Fed de a lega politica monetară de condiţii economice specifice, precum reducerea şomajului, va susţine revenirea fără a se scăpă de sub control inflaţia.

De asemenea, decizia a convins pieţele că dobânzile vor rămâne reduse chiar şi după ce economia prinde viteză.

În zona euro, liderii profită de o perioadă de calm pe pieţele de finanţare pentru a declara că au adus criza sub control. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, mentorul cance­larului Angela Merkel - medicul care prescrie Europei austeritatea, a afirmat pe 11 ianuarie că euro "a trecut peste ce a fost mai greu din criză".

Preşedintele BCE Mario Draghi esti­mează că zona euro va ieşi anul acesta din recesiune.

Ca ei sunt mulţi alţii. Standard & Poor's, cea mai curajoasă dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, a avertizat că "anul acesta ar putea fi hotărâtor pentru ca zona euro să-şi de­păşească problemele legate de datoriile suverane", notează Le Monde. S&P este singura agenţie care a tăiat ratingul de top al SUA.

Ce face diferenţa între SUA şi zona euro

Banii, miile de miliarde de dolari cu care Fed a finanţat economia cumpă­rând active prin programele de ajustare cantitativă. Acestea au ţintit activele "toxice" ale băncilor mai şubrede. Cum­părarea acestor active a ajutat sistemul bancar american să refacă lichiditatea şi capitalul mult mai rapid decât s-a în­tâmplat în Europa, scrie Bluford Put­nam, economist-şef la CME Group. Ba­nii au ajuns în cele din urmă în eco­nomie.

Între timp, BCE a neglijat achiziţia de active şi s-a concentrat în schimb pe fi­nanţarea pe termen lung, notează The Telegraph. De aceea, problemele de solvabilitate în sistemul bancar euro­pean au rămas în mare parte nerezol­vate, ceea ce împiedică revenirea eco­nomică.

Injecţiile, de aproape o mie de miliarde de euro, făcute de BCE în siste­mul bancar au prevenit probabil o catastrofă, o nouă criză financiară, dar banii nu au ajuns în economie. Băncile preferă să păstreze finanţarea primită de la instituţie chiar în depozitele acesteia şi sunt reticente în a se împru-muta reciproc. Analiştii avertizează însă că programele de achiziţie de active nu sunt tocmai un antidot anticriză perfect. Unul din efectele negative poate fi alocarea greşită a capitalului, ceea ce ar fi vătămător pentru economie pe termen lung. Finanţarea ieftină încu­rajează băncile să menţină pe linia de plutire debitorii chiar dacă aceştia sunt insolvenţi - clienţii "zombi". Astfel sunt private de finanţare afacerile noi, poate mai adaptate la condiţiile economice curente, şi gospodăriile tinere. De ase­menea, finanţarea ieftină ca răspuns la criză poate crea o serie de bule specu­lative, prin fiecare acţiune construindu-se trepte spre alte crize. Dar cel mai nociv efect ar fi încurajarea guvernelor să nu facă nimic.

Banca americană Morgan Stanley a calculat că ar putea dura până la 16 ani până când rata şomajului din SUA va ajunge la 6,5%, nivelul la care Fed va renunţa la achiziţiile de active şi a pompa astfel bani în economie.

Pe de altă parte, prin ajustare cantitativă guvernele câştigă timp pentru a se angaja în reducerea datoriei şi aplicarea reformelor structurale pen­tru refacerea echilibrului din economie şi pregătirea terenului pentru creştere economică.

Polonia opreşte relaxarea politicii monetare pentru a vedea dacă zona euro chiar iese din criză

Polonia ar putea face o pauză în relaxarea politicii monetare înainte de a relua reducerea dobânzilor în condiţiile în care o "dispoziţie" mai bună în zona euro ar putea stimula cea mai mare economie din estul UE, a declarat un oficial de top al băncii centrale poloneze. Economia poloneză va încetini la 1,5% anul acesta, de la 2% anul trecut, iar inflaţia va decelera probabil chiar sub ţinta instituţiei, estimează aceştia. "Aceasta înseamnă că reducerea dobânzilor de politică monetară au fost şi sunt justificate, iar politica monetară este orientată spre relaxare. Totuşi, este posibilă o pauză deoarece Consiliul de Politică Monetară va avea probabil nevoie de timp pentru a vedea dacă zona euro se îndreaptă într-adevăr spre ieşirea din criză", a afirmat Elzbieta Chojna-Duch, membru al Consiliul de Politică Monetară, citată de Bloomberg.

Franţa alege reţeta competitivităţii scrisă de Germania

Liderii oamenilor de afaceri din Franţa şi trei uniuni sindicale au ajuns la un acord considerat "istoric" de guvern despre care economiştii spun că marchează începutul eforturilor preşedintelui François Hollande de a reforma profund piaţa muncii, scrie Bloomberg.

Acordul dă companiilor dreptul de a reduce programul de lucru al angajaţilor şi salariile când cererea încetineşte. Înţelegerea extinde acordarea ajutoarelor de şomaj şi a subvenţiilor de sănătate la mai multe categorii de salariaţi, dar majorează taxele impuse contractelor pe termen scurt. Ministrul muncii, Michel Sapin, a catalogat acordul ca fiind "istoric", chiar dacă acesta nu a fost sprijinit de două uniuni sindicale naţionale. Germania a implementat astfel de reforme înainte de criza economică din 2008-2009, ceea ce i-a permis economiei să se adapteze mai repede la turbulenţele economice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24