În fiecare dimineaţă, CEO-ul Ford verifică aceeaşi cifră: cât de mare este penuria de mecanici la dealerii săi? Recent, lipseau aproximativ 5.000 de mecanici. Lucrurile stăteau mai rău cu vreo doi ani în urmă, dar nici în prezent nu este prea bine.
Angajatori mari precum Ford şi organizaţii filantropice creează noi şi noi programe pentru a convinge tot mai mulţi americani să poarte centuri de scule. Noile eforturi anunţate doar în acest an însumează deja 400 milioane de dolari, scrie The Wall Street Journal.
Cel mai recent este efortul Bloomberg Philantropies de 90 milioane dolari, ce implică un parteneriat cu Ford. Obiectivul este de a pregăti 300 de mecanici în următorii trei ani care vor fi eligibili să înceapă lucrul direct după liceu la dealerii Ford.
Forţa de muncă calificată a SUA îmbătrâneşte rapid, în timp ce cererea de muncitori în diverse meserii creşte puternic datorită cererii tot mai mari de centre de date şi investiţiilor în sectorul producţiei avansate. Industria construcţiilor are nevoie de 349.000 de muncitori noi doar în acest an pentru a acoperi cererea, alimentată parţial de nevoia tot mai mare de electricieni.
Există însă o nouă generaţie de potenţiali lucrători ce pot fi valorificaţi: membrii Gen Z se arată tot mai interesaţi să devină lucrători.
Fundaţia Lowe’s, de exemplu, a promis 250 milioane de dolari pentru revitalizarea sectorului meseriilor.
„În interiorul societăţii noastre, am creat o credinţă că există o singură cale către succes, iar aceea trece prin colegiu. Există multiple căi însă“, arată Marvin Ellison, CEO-ul Lowe.
BlackRock a anunţat la rândul său la începutul anului că va aloca 100 mil. dolari pentru a susţine meseriile calificate. Obiectivul este de a contribui la pregătirea a aproximativ 12.000 de electricieni în Texas.
În Europa, în ciuda unui sector al energiei regenerabile deja avansat, Danemarca s-ar putea confrunta cu un deficit de aproape 10.000 de electricieni şi tehnicieni electricieni în următorii zece ani, notează Reuters.
Într-o rară demonstraţie de cooperare intersectorială, guvernul danez a creat o coaliţie cvadripartită cu companii din sectorul privat, furnizori de educaţie tehnică şi sindicate pentru a aborda această problemă.
Punctul central al aborării este reprezentat de reţeaua naţională de şcoli de formare profesională (VET) a ţării. Pentru viitorii electricieni, opţiunile variază de la energia durabilă şi cea eoliană offshore la clădiri inteligente şi automatizare.
Esenţa strategiei VET a Danemarcei este experienţa practică. Potrivit legislaţiei daneze, studenţii din învăţământul vocaţional trebuie să petreacă cel puţin 50% din perioada de formare profesională de patru ani în stagii de practică în mediul de afaceri, deşi media tinde să fie mai apropiată de două treimi.
Schema este finanţată printr-un sistem de plată hibrid, în care guvernul acoperă costurile pentru părţile cursului care au loc în şcoală, iar angajatorii acoperă costurile aferente elementului de ucenicie. În loc să plaseze povara costurilor asupra companiilor care angajează ucenici, schema este finanţată printr-un fond colectiv la care contribuie toate firmele daneze, indiferent dacă oferă sau nu locuri de formare.
