SUA au scăpat de sub control războiul cu Iranul şi nu reuşesc să-l aducă sub control pe cel dintre Rusia şi Ucraina. Washingtonul duce, în acelaşi timp, un război comercial cu ţara vecină Canada şi unul tehnologic cu China. Toate acestea impulsionează inflaţia în cea mai mare economie a lumii, forţând banca centrală să majoreze dobânzile, iar acest lucru împinge instituţia spre un conflict cu Trezoreria, care duce şi ea un război, cu creşterea costurilor de finanţare ale ţării, şi cu Trump, care vrea dobânzi mici. Datoria este la cote record şi urcă. Iar în curând guvernul american va trebui să se împrumute doar pentru a putea acoperi costurile datoriei, avertizează unii analişti. Undeva, ceva poate ceda.
În SUA, preţul motorinei a trecut pentru prima dată în istorie de 6 dolari galonul. S-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute şi de atunci combustibilul folosit de locomotive, tractoare, combine, camioane, şi autobuze stabileşte noi recorduri şi alimentează o inflaţie care din 2021 a depăşit mereu ţinta Rezervei Federale, banca centrală. Preşedintele american Donald Trump dă vina pentru scumpirea motorinei pe războiul dintre Ucraina şi Rusia. De câteva luni, ucrainenii lovesc cu spor cu drone rafinăriile ruseşti, limitând drastic producţia de combustibil, atât pe cea destinată pieţei interne, cât şi celei externe. Acest conflict este unul pe care Trump nu îl poate controla.
Mai departe în est, în Golful Persic, războiul dintre SUA/Israel şi Iran este total scăpat de sub controlul americanilor. Strâmtoarea Ormuz nu este complet deschisă şi nu este deloc sigură pentru tranzitul petrolului şi motorinei produse de ţări precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Iran spre pieţele internaţionale. Recent, rebelii Houthi, sprjiniţi de-a lungul timpului de Iran, au succes în a prelua cu forţa controlul strâmtorii Bab el-Mandeb, poarta de ieşire din Marea Roşie. Rebelii au interzis trecerea navelor saudite pe acolo. Motorina de pe piaţa americană s-a scumpit cu peste 50% de când SUA au atacat Iranul în februarie anul acesta.
Pe continentul nord-american, războiul comercial dintre SUA şi Canada se agravează şi el pe zi ce trece, alimentând creşterea preţurilor de consum şi inflaţia. Însă alte forţe inflaţioniste sunt mult mai mari. Spre exemplu, SUA se confruntă cu o criză în industria cipurilor. Este o lipsă acută de produse propriu-zise şi de muncitori. Penuria reflectă bula în creştere a inteligenţei artificiale şi a centrelor de date de care acestea au nevoie. China contribuie la criza semiconductorilor printre altele prin fragmentarea lanţurilor de aprovizionare.
În aceste condiţii, în SUA inflaţia s-a situat la 3,4% în august, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Este o stagnare, deoarece acelaşi nivel a fost înregistrat şi în iulie, însă ţinta de inflaţie a Rezervei Federale americane este de 2% pe termen lung. Săptămâna aceasta, banca centrală are şedinţă de politică monetară. Şansele de majorare a dobânzilor sunt mai mari decât cele de inacţiune.
Bloomberg scrie că traderii de pe pieţele futures văd o probabilitate de 85% ca instituţia să urce dobânzile în şedinţa din 15-16 septembrie. Banca n-a mai majorat dobânzile de mulţi ani. Problema este, după cum a observat The Wall Street Journal, că Fed mai rar se opreşte la un singur episod de creşteri. Această „tradiţie“ l-ar pune pe preşedintele Fed, Kevin Warsh, pe traiectorie de coliziune cu preşedintele ţării, Trump, care a cerut în repetate rânduri dobânzi mai mici. Recent, el a ameninţat că va creşte intensitatea războaielor sale comerciale dacă banca centrală nu relaxează politica monetară. Iar duminică a explicat, din nou, că costurile de împrumut în SUA ar trebui să fie cele mai mici din lume.
Această presiune pentru o politică monetară mai laxă este amplificată de neliniştea politică din interiorul Casei Albe. Chiar înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, sondajele au indicat nemulţumire tot mai mare în rândul alegătorilor faţă de creşterea costului vieţii. Dobânzile mai mici – chiar dacă ar dura luni de zile până să se reflecte în costurile reale ale creditelor ipotecare sau ale cardurilor de credit – i-ar oferi lui Trump posibilitatea de a semnala redresarea economică iminentă şi de a deturna atenţia de la responsabilitatea administraţiei. Această dinamică îl împinge pe Warsh într-o menghină instituţională, cu doar câteva săptămâni înainte ca alegătorii să se prezinte la urne pentru alegerile midterm, care contează pentru controlul în Congres. Oficiali de la Casa Albă au declarat că Trump n-ar fi fericit, dar ar închide ochii dacă săptămâna aceasta Warsh majorează dobânzile deoarece preşedintele preţuieşte mai mult independenţa băncii centrale. Însă dacă Fed nu se opreşte aici? Trump are un istoric de duşmănie cu fostul şef al Fed, Jerome Powell, care nu a cedat presiunilor sale. Warsh a venit la conducerea băncii centrale fiind ales de Trump. Cert este că pieţele vor majorări de dobânzi. Dacă Fed nu face acest lucru, îşi va pierde credibilitatea. Creşterea dobânzilor va duce la creşterea yieldurilor obligaţiunilor americane cu scadenţe mici. Aceasta în timp ce un alt om de-al lui Trump, Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, se chinuie să împingă în jos artificial costurile de finanţare ale ţării (yieldurile) prin intervenţii pe piaţă. Cea mai recentă operaţiune de acest fel a constat în răscumpărarea de titluri de Trezorerie de şase miliarde de dolari. Operaţiunea nu a avut succes, arată Financial Times.
