SUA şi UE pregătesc eforturi de anvergură mondială pentru a pune capăt dominaţiei Chinei asupra lumii ca sursă de minerale critice. China controlează 70% din activitatea de minerit pentru pământuri rare şi 90% din cea de procesare

Săptămâna trecută a adus două veşti importante pentru Europa şi pentru Occident: una este că UE avansează cu un plan pentru reducerea depen­denţei de China pentru aproviziona­rea cu minerale critice, iar cealaltă este că şi SUA au un astfel de plan, dar care implică pe aproape toată lumea, inclusiv UE şi alţi „aliaţi“ pe care preşedintele Donald Trump îi brutali­zează cu politicile sale externe. Trump vrea să conducă un club de zeci de ţări care să colabo­reze cu administraţia sa la construirea de noi lanţuri de aprovizionare cu minerale critice pentru a asigura o independenţă mai mare faţă de China. Pentru întâlnirea inaugurală a acestui club, Reuniunea Ministerială privind Minera­lele Critice, au venit la Washington ofi­ciali din peste 50 de state şi orga­nizaţii, un succes mult mai mare decât mult critica­tul Consiliu al Păcii, con­dus tot de Trump.

În planul UE de re­du­cere a dependenţei de China, cel mai nou pas făcut este că s-a stabilit că cele mai mari econo­mii euro­pene, Germania, Franţa şi Italia, vor conduce eforturile de consti­tuire de rezerve de mine­ra­le critice, după cum a aflat Reuters de la surse apropiate situaţiei. Germania va fi res­pon­sabilă cu supravegherea aprovizionării cu minerale esenţiale, Franţa se va ocupa de asigu­rarea finanţării pentru achizi­ţiile efectuate de UE, iar Italiei îi revine misiu­nea de a gestiona depozitarea metalelor şi mi­ne­ralelor critice.

Întâmplător sau nu, tot săptămâna trecută compania minieră canadiană Leading Edge Ma­terials a confirmat că a descoperit uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb şi zinc în vestul Ro­mâ­niei. Portfolio.hu, principala pu­bli­ca­ţie de business din Ungaria, s-a grăbit să reco­man­de compania, cotată la bursă, pentru inves­tiţii. Uraniul şi cobaltul sunt consi­derate mine­rale critice în strategia UE privind resursele necesare economiei viitorului şi electrificării, în timp ce nichelul, plumbul şi zincul sunt metale esenţiale în industrie şi pen­tru lanţurile de aprovizionare care au legătură cu tranziţia spre energie verde.

Startul goanei Occidentului după noile me­ta­le şi minerale preţioase a fost dat când China a început să-şi folosească pe post de instrument de forţă supremaţia pe care o deţine în dome­niul mineralelor rare. China controlează 70% din activitatea de minerit pentru pămân­turi rare şi 90% din cea de procesare. Cursa s-a înteţit odată cu febra reînarmării din Occident. Fără pă­mânturi rare nu se pot construi arme inteligen­te, aeronave militare moderne şi submarine.

Administraţia americană încearcă să se folosească de influenţa globală pentru a contra puterea Chinei. Se foloseşte şi de forţă şi de orice avantaj, după cum o arată eforturile de a anexa Groenlanda şi condiţionarea eforturilor de pace din Ucraina de cedarea resurselor mi­nerale ucrainene către companiile americane. Unul din elementele centrale ale strategiei a­me­ricane este constituirea unor rezerve de mi­ne­rale critice de 11,7 miliarde de dolari pentru producătorii americani.

Iniţiativa, botezată Project Vault, va fi garanţia că „afacerile americane şi muncitorii americani nu vor fi loviţi de nicio penurie“, după cum a explicat Trump. Anterior, Wa­shing­tonul a lansat o campanie de investiţii în producători de pământuri rare, inclusiv compa­niile USA Rare Earth şi MP Materials, la care guvernul este acum acţionar. Campania pro­babil va continua. Prin urmare, Project Vault va fi un proiect public-privat. Un alt pilon al strategiei americane este colaborarea interna­ţională. Vicepreşedintele JD Vance a propus miercuri la Reuniunea Ministerială privind Mineralele Critice de la Washington formarea unui bloc de comerţ pentru mineralele critice constituit din SUA şi partenerii şi aliaţii lor.

Este vorba de o „zonă de comerţ preferenţial“ care va include preţuri plafonate, o piaţă alternativă care nu implică China. Cum energia verde nu este o prioritate pentru Trump, eforturile au ca obiectiv mai ales apărarea şi securitatea economică. De asemenea, ele vor crea o piaţă mai stabilă. În privinţa „clubului“ mineralelor esenţiale, Washingtonul vrea ca un număr cât mai mare de „aliaţi şi parteneri“ ai Americii să urmeze exemplul Australiei, care anul trecut a semnat un acord-cadru cu Statele Unite pentru reducerea dependenţei de China în ceea ce priveşte metalele necesare tehnologiilor moderne. Australia este o ţară bogată în astfel de resurse.

Secretarul de stat Marco Rubio a spus că 55 de ţări au participat la ministeriala de la Washington pentru discuţii. Printre ele se numără India, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Germania, Australia şi Republica Democrată Congo, toate cu capacităţi de exploatare şi rafinare. N-au lipsit nici reprezentanţii unor ţări din Orientul Mijlociu şi nici cei ai statelor membre ale UE, inclusiv România. La summit a fost anunţat un acord bilateral între SUA şi Mexic şi unul trilateral între SUA, UE şi Japonia pentru întărirea lanţurilor de aprovizionare cu minerale critice. SUA au încheiat acorduri-cadru sau memorandumuri de înţelegere cu Argentina, Marea Britanie, Ecuador, Guinea, Moroc, Paraguay, Peru, Filipine, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan. Departamentul de Stat a declarat că Statele Unite au semnat alte zece înţelegeri privind mineralele critice în ultimele cinci luni şi au finalizat negocierile privind astfel de acorduri cu alte 17 ţări, care nu au fost numite.