Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca economia SUA, cea mai mare la nivel mondial, să intre în recesiune până în 2021. Germania, cea mai mare economie europeană, a evitat la limită recesiunea în trimestrul patru, când economia a fost susţinută de cheltuielile de stat.
Peste trei sferturi din economiştii de business se aşteaptă ca economia SUA să intre în recesiune până la finalul anului 2021, deşi majoritatea estimează în continuare că banca centrală americană va continua să majoreze dobânzile în acest an, potrivit Bloomberg.
Zece la sută dintre economişti se aşteaptă ca o recesiune să înceapă în acest an, 42% anticipează o recesiune anul viitor, în timp ce 25% se aşteaptă ca declinul să înceapă în 2021, relevă ultimul sondaj realizat de National Association for Business Economics. Restul aşteaptă o recesiune către sfârşitul anului 2021.
Predicţiile vin înaintea publicării de către Departamentul de Comerţ a datelor privind PIB-ul pe trimestrul patru, date amânate de blocajul guvernamental. Economiştii chestionaţi de Bloomberg anticipează o încetinire a creşterii la o rată anualizată de 2,5% în ultimele luni ale anului trecut, de la 3,4% în T3.
Majoritatea economiştilor incluşi în sondajul NABE s-au arătat îngrijoraţi în legătură cu politicile comerciale ale lui Trump, 36% din aceştia aşteptându-se ca tarifele actuale să reducă PIB-ul american cu 25 de puncte bază.
În cazul economiei germane, oficialii se aşteaptă ca primul semestru al acestui an să rămână unul dificil pentru aceasta. Nu va fi vorba însă de o recesiune.
Ministrul german de finanţe Olaf Scholz a anunţat că se aşteaptă ca Germania să scape de recesiune, indicând o tendinţă de creştere, deşi modestă, în economiile Europei, potrivit Reuters. Banca centrală germană avertizase la rândul său că economia germană va întâmpina dificultăţi pe tot parcursul primului semestru al acestui an.
În contextul conflictelor comerciale şi Brexitului, ultimele date au indicat o încetinire pronunţată a celei mai mari economii europene, care a evitat recesiunea la sfârşitul anului trecut mulţumită cheltuielilor publice mai mari, exporturile nereuşind să învioreze creşterea. PIB-ul a stagnat în T4 şi a scăzut cu -0,2% în T3.
Scholz s-a declarat însă încrezător că economia germană va avansa, deşi cu o rată modestă.
Săptămâna trecută, încrederea companiilor germane a scăzut pentru a şasea lună consecutiv pe fondul temerilor privind conflictele comerciale.
Scholz a declarat că nu va urma o majorare a cheltuielilor publice ca reacţie la încetinire, guvernul având nevoie de o rezervă fiscală în cazul unei crize economice serioase.
Vor exista totuşi suficiente fonduri pentru o creştere a salariului minim şi pentru reformele din sectorul pensiilor promise de social democraţi.
Berlinul intenţionează de asemenea să ofere companiilor scutiri anuale de taxe de până la 1,5 mld. euro pentru a încuraja cercetarea şi dezvoltarea.
Germania a încheiat anul trecut cu cel mai mare excedent bugetar, de 58 miliarde de euro, de la reunificare. 2018 a fost de asemenea al cincilea an consecutiv în care Germania a înregistrat un excedent record.
