Business Internaţional

Succesul aproape total al grevei angajaţilor Audi din Ungaria arată că Ungaria riscă să devină ţara Audi, iar în acelaşi timp puternicul producător auto german este captivul unei ţări est-europene

Fabrica Audi din Ungaria participă cu 9% la exporturile ţării şi cu aproximativ 1,4% la PIB-ul naţional

Fabrica Audi din Ungaria participă cu 9% la exporturile ţării şi cu aproximativ 1,4% la PIB-ul naţional

Autor: Bogdan Cojocaru

04.02.2019, 00:06 11882

Greva fără precedent a angajaţilor constructorului auto german Audi de la fabrica maghiară din Györ şi rezultatul acesteia arată cum în Europa de Est tinde să se dezvolte o situaţie de excepţie care testează modele de creştere atât din economie, cât şi din business: Ungaria riscă să devină ţara Audi, iar uriaşul producător industrial vest-european a devenit captivul unei ţări est-europene.

Salariaţii din Ungaria ai Audi, subsidiară a Volkswagen, au obţinut după o săptămână de grevă, care a blocat şi activitatea de producţie din Germania, aproape tot ce au vrut de la angajatorul german: creşteri salariale de 18%, weekenduri libere, bonusuri de loialitate şi prime de aniversare.

Victoria salariaţilor de la Györ arată că ceva s-a schimbat în poziţiile de negociere ale ambelor tabere. Este vorba de o grevă fără precedent în Ungaria în sectorul privat. Cel mai evident lucru este că Audi nu mai poate găsi persoane cu acelaşi grad de pregătire cu greviştii dispuse să muncească pe salarii mai mici. Rezervele de forţă de muncă s-au epuizat într-un mediu în care este penurie de lucrători în aprope orice sector al economiei, scrie Portfolio.hu.

O altă schimbare a avut nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta: Audi şi-a creat propria ţară în Ungaria. În această ţară poate fi găsită o productivitate apropiată de nivelul din Germania, o reţea complexă de furnizori şi un departament de cercetare şi dezvoltare.

Audi are circa 12.000 de angajaţaţi la Györ. Fabrica de acolo produce două milioane de motoare pe an, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cele zece milioane de autoturisme vândute de grupul german anual sunt echipate cu motoare ungureşti. Principala fabrică a Audi, cea din Ingolstadt, este aprovizionată de la Györ, însă şi celelalte 32 de fabrici Audi din întreaga lume sunt aprovizionate cu componente importante produse în Ungaria, scrie Portfolio.hu. Greva maghiară a oprit timp de două zile producţia la Ingolstadt.

Ungaria este o verigă vitală în lanţul de producţie al grupului german. Un blocaj în Ungaria înseamnă perturbări la nivel de grup.

Şi industria auto a devenit vitală pentru economia ungară: reprezintă 30% din industria totală şi contribuie cu 20% la exporturile ţării. Doar fabrica Audi participă cu 9% la exporturile Ungariei şi cu aproximativ 1,4% la PIB-ul naţional, notează Financial Times. Acest lucru face economia maghiară vulnerabilă, fapt subliniat şi de organizaţii ca OCDE. Circa 90% din exporturile industriei auto maghiare se duc în Europa de Vest, care în prezent trece printr-o perioadă de încetinire puternică a creşterii economice. Acelaşi este cazul şi în alte ţări estice, cum ar fi Slovacia, într-o măsură mai mare, Cehia, Polonia şi România, într-o măsură mai mică.

În Ungaria, aceste schimbări au creat o situaţie mai bună pentru angajaţi, pentru sindicatele acestora, care au cerut salarii la nivelul celor ale colegilor din Polonia, Cehia şi Slovacia. Angajaţii VW din Germania i-au susţinut pe colegii din Ungaria. IG Metall, unul dintre cele mai puternice sindicate germane, a fost solidar cu muncitorii de la Györ. Ungaria arată că nu doar Audi a devenit o organizaţie internaţională, ci şi sindicatele angajaţilor companiei. „Ne-a fost destul de teamă deoarece nimeni în Ungaria n-a mai încercat aşa ceva. Am organizat greva cu o echipa mică, de nouă persoane, dar muncitorii ne-au susţinut. Am avut în spate un sprijin uriaş. A fost un sentiment înălţător“, povesteşte un lider sindical de la Györ.

Wolfgang Lemb, membru executiv în board-ul IG Metall, vede greva  de la Audi Ungaria ca un instrument de negociere important pentru angajaţi. El apreciază că uneori este suficient ca salariaţii să demonstreze că sunt dispuşi să facă grevă, notează Hungarytoday.hu. Anul trecut, IG Metall a obţinut concesii notabile în industria metalor şi cea electrică din Germania punând presiune pe angajatori să majoreze salariile prin întreruperi scurte ale programului şi prin greve de o zi.

Lemb crede, de asemenea, că Ungaria a devenit un laborator de teste pentru companiile auto germane. Spre exemplu, unele încearcă să aplice în Ungaria noi măsuri de reducere a costurilor  pe care nu le-ar putea introduce în Germania fără aprobarea sindicatelor muncitorilor şi a IG Metall. El a menţionat uzina Mercedes din Kecskemét, care în prezent experimentează ture de 12 ore. În plus, companiile reduc salariile şi modifică programul când apar perturbări ale producţiei, chiar dacă nu angajaţii sunt responsabili pentru ele. 

Sectorul auto din Ungaria a ajuns la 170.000 de angajaţi. Peste 80% dintre furnizori produc parţial sau total pentru export, iar Europa de Vest este principala piaţă de export.

Scoţând în evidenţă riscurile interne şi externe, OCDE notează într-o analiză despre Ungaria vulnerabilitatea economiei la escaladarea disputelor comerciale internaţionale şi impactul acestora asupra exporturilor, în special asupra exporturilor sectorului auto. Creşterile salariale continue pot eroda competitivitatea la nivel de costuri. Pe de altă parte, creşteri ale productivităţi mai puternice decât s-a anticipat pot mări capacitatea economiei de a absorbi majorări salariale rapide.

Interdependenţa dintre Germania şi economiile central şi est-europene a fost acceptată fără rezerve până acum de politicieni şi executivii din companii, însă greva maghiară a stârnit îngrijorări la Berlin, spune pentry Financial Times Milan Nic, analist la Consiliul Germania pentru Relaţii Externe.

„Faptul că membrii sindicali au fost eficienţi şi au obţinut aproape tot ce-au vrut arată cât de vulnerabile sunt companiile auto germane la lanţurile de aprovizionare din Europa Centrală şi de Est“, a spus el. Vulnerabilitatea a devenit evidentă în vremuri în care constructorii auto germani încearcă să-şi găsească un drum sigur prin tranziţia spre maşini electrice dinspre vechicule cu motoare diesel, luate în vizor din ce în ce mai mult de autorităţile din Europa din cazua rolului lor în poluarea aerului.

Victoria angajaţilor din Ungaria face, de asemenea, evident, faptul că angajatorii au rămas fără rezerve de personal calificat, că avantajul atractivităţii regiunii datorită forţei de muncă ieftine şi calificate şi-a atins limitele. Ungaria rămâne fără forţă de muncă disponibilă în parte datorită numărului în creştere de fabrici deschise de companii străine, şi în parte din cauza emigraţiei spre ţări cu salarii mai mari.

Şi în alte state est-europene industria auto devine o verigă importantă în economie. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, industria auto reprezintă 10% din industria ţării. Principala piaţă de export este, la fel ca în cazul Ungariei, Europa de vest. Industria auto poloneză contribuie cu 8% la PIB şi cu 13% la exporturi. În Slovacia, industria auto reprezintă 44% din industria totală şi contribuie cu 40% la exporturile industriale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO