China şi Germania se vor folosi de summitul G20 din Hamburg de vineri pentru a încerca să preia rolul de lideri ai lumii de la Statele Unite, scrie Bloomberg. Cele două puteri industriale sunt împinse către o alianţă neoficială care să preia ştafeta conducerii pe care Statele Unite sunt acuzate că au abandonat-o de la alegerea lui Donald Trump, potrivit diplomaţilor şi oficialilor mai multor ţări membre ale G20. Pentru prima dată de la înfiinţarea grupului, SUA vor fi reprezentate de un preşedinte care îmbrăţişează protecţionismul, după decenii de promovare a comerţului liber de către americani. Statele Unite sunt de asemenea izolate în ceea ce priveşte subiectul schimbărilor climatice. Ca foste şi actuale gazde, preşedintele chinez Xi Jinping şi cancelarul german Angela Merkel ar fi colaborat oricum pentru agenda G20. Însă cele trei vizite efectuate în Germania de premierul chinez Li Keqiang sugerează că cele două naţiuni sunt decise să pătrundă mai amplu într-un spaţiu pe care Statele Unite l-au părăsit, cel puţin deocamdată. „Noua apropiere a Chinei şi Germaniei s-a produs din cauza lui Trump. Cei mai importanţi doi lideri din lume sunt în prezent preşedintele Xi şi cancelarul Merkel“, notează Diego Ramiro Guelar, ambasadorul Argentinei în Beijing. Legăturile dintre China şi Germania s-au întărit de-a lungul anilor, pe fondul intereselor economice comune şi lipsei genului de rivalităţi geopolitice care au complicat relaţiile dintre Beijing şi Washington cu mult înaintea alegerii lui Trump. Germania are nevoie de pieţe pentru echipamentele sale industriale high-end şi autovehicule, iar China le vrea. Xi va afectua cea de-a doua vizită de stat a sa în Germania chiar înainte de summit. Statele Unite au lăsat un fel de gol în regiune prin abandonarea acordului de comerţ liber TPP. Golul lăsat de Trump este şi mai evident când vine vorba de schimbările climatice. Un grup de lucru bilateral China-Germania în domeniul schimbărilor climatic s-a reunite în Berlin săptămâna trecută, ambele părţi reangajându-se să adopte o abordare ìambiţioasăî privitoare la implementarea obiectivelor acordului de la Paris.
Există încă limite semnificative în ceea ce priveşte sfera de acţiune a unui tandem Germania-China din cauza frustrăilor legate de dezechilibrele existente la nivel comercial. Germania a vândut bunuri de peste 85 miliarde de dolari în China anul trecut, fiind cel mai mare investitor european pe această piaţă, însă aceasta consideră că cifrele ar putea fi mult mai mari dacă nu ar exista barierele impuse de chinezi.
În 2016, investiţiile directe chineze în UE au urcat puternic cu 77% faţă de anul anterior, însă investiţiile europene din China au scăzut pentru al patrulea an consecutiv.
China între timp preferă să se bazeze pe Germania, mai degrabă decât pe UE din cauza disputelor cu blocul, care se opune acordării statutului de economie de piaţă Chinei la WTO.
Merkel însă este conştientă de pericolele acestei tendinţe care ar crea un parteneriat inegal între ţări cu sisteme politice diferite şi puţine valori comune. Într-un interviu recent, aceasta a susţinut apelul preşedintelui francez Macron ca guvernele UE să poată face mai mult pentru a bloca achiziţia de către străini a unor companii importante.
