Summitul NATO de pe 8-9 iulie din Varaşovia se ţine în circumstanţe extraordinare: ieşirea Marii Britanii din UE riscă să creeze haos economic şi politic, caz în care pot fi puse în pericol cheltuielile militare ale statelor europene, în Europa prinde putere un curent de opoziţie faţă de tratatul de comerţ liber cu SUA, iar forţe politice puternice europene cer apropierea de Rusia.
După Brexit, NATO trebuie să trimită un mesaj de unitate şi putere, după cum scrie Financial Times. Summitul acesta este neobişnuit de important din cauza deteriorării relaţiilor Occidentului cu Rusia. La Varşovia, NATO ar trebui să comfirme decizia de a desfăşura patru batalioane multinaţionale, de aproximativ 1.000 de soldaţi, în Polonia şi statele baltice, unde amintirea vremurilor crunte ale dominaţiei sovietice este încă vie. De asemenea, alianţa va poziţiona mai multe tancuri şi mai multă artilerie în regiune. Aceste manevre au scopul de a trimite un mesaj puternic după acţiunile Rusiei de destabilizare a Ucrainei, ţară care a ales să iasă de sub influenţa Moscovei şi să se apropie de UE. Analiştii militari nu se îndoiesc de faptul că într-o acţiune militară Rusia poate trece cu uşurinţă peste aceste batalioane pentru a ocupa statele baltice.
Însă aceste trupe NATO sunt mai mult un simbol, un mesaj că în caz de ofensivă rusească, Moscova se va împlica într-un conflict total cu întreaga alianţă. Logica militară aminteşte, inevitabil, de războiul rece.
Reacţiile Rusiei la îmbunătăţirea prezenţei militare a NATO în statele baltice au fost deja dure. Guvernul lui Putin a plasat rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, tancuri şi trupe noi în Kaliningrad, enclavă rusească învecinată cu Polonia şi Lituania. Sunt temeri că după summitul NATO Rusia poate aduce în Kaliningrad armament nuclear cu rază medie de acţiune.
De aceea, reuniunea de la Varşovia şi urmările ei vor testa serios nervii membrilor alianţei.
David Cameron, premierul britanic demisionar, va fi mai mult ca sigur nerăbdător să demonstreze că Marea Britanie rămâne o putere orientată spre exterior şi hotărâtă să-şi poarte partea sa de povară pentru siguranţa Occidentului.
Angajamentul Marii Britanii de a conduce unul dintre cele patru batalioane NATO care vor fi desfăşurate în ţările baltice şi în Polonia trimite, cu siguranţă, un mesaj important.
Însă dacă se va confrunta cu o încetinire bruscă a economiei sau cu o recesiune din cauza Brexitului, acestei ţărI îi va fi greu să menţină cheltuielile publice pentru apărare.
Angajamentele Germaniei şi SUA pentru o alianţă puternică va trebui, de asemenea, scoase în evideţă. Administraţia Obama a fost acuzată că se spală pe mâini de problemele din Orientul Mijlociu şi că în general dă înapoi cu angajamentele faţă de siguranţa globală. De asemenea, ascensiunea lui Donald Trump a stârnit îngrijorări despre un izolaţionism american incipient. În acest context, promisiunea Casei Albe că va cheltui considerabil mai mult pe apărare în Europa de Est este binevenită. De partea cealaltă, comentariile lui Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de externe care critică “zăngănitul de arme” al NATO din Europa de Est, trimit mesajul că NATO nu este o alinaţă unită. Steinmeier, membru influent al Partidului Social Democrat aflat în alianţa de guvernare din Germania, s-ar putea să pregătească prin aceste comentarii terenul pentru campania electorală care se apropie. Social democraţii, a căror bază electorală este reprezentată de sindicate, sunt prin natura lor apropiaţI de Rusia.
În plus, mulţI dintre liderii care vor fi prezenţI la Varşovia nu vor rămâne la putere mult timp. Anul viitor David Cameron nu va mai fi premier, iar Barack Obama nu va mai fi preşedinte. Este foarte probabil ca nici François Hollande să nu rămână la conducerea Franţei. Nici viitorul cancelarului Angela Merkel în fruntea Germaniei nu mai este sigur.
