Susţinătorii reactoarelor nucleare modulare spun că acestea sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor legate de energie şi climat, însă criticii le consideră drept o „distragere costisitoare“ care „nu va rezolva niciuna dintre problemele noastre energetice“, notează Deutsche Welle.
Securitatea energetică este din nou o prioritate urgentă în UE, în condiţiile în care războiul din Iran relevă cât de vulnerabile sunt în continuare multe state membre la şocuri legate de aprovizionarea cu petrol şi gaze, în pofida lecţiilor aduse de războiul din Ucraina.
Criza a determinat multe state membre să-şi reanalizeze eforturile de diversificare şi să-şi reducă dependenţa de surse externe de energie. Aceasta a dat de asemenea un nou impuls energiei nucleare.
Autorităţile de la Bruxelles iau în calcul acum finanţare suplimentară pentru energia nucleară, prioritizând dezvoltarea SMR-urilor la nivelul blocului până la începutul anilor 2030.
SMR-urile sunt centrale nucleare de generaţie următoare proiectate să producă sub 300 MW de electricitate, aproximativ o treime din producţia reactoarelor convenţionale. Susţinătorii lor spun că acestea vor fi mai ietine, mai rapid şi mai sigur de implementat decât reactoarele tradiţionale. Însă oponenţii critică aspru focusul reînnoit al UE asupra energiei nucleare.
„Este o strategie greşită“, arată M. V. Ramana, profesor la University of British Columbia. Acesta argumentează că SMR-urile ajung să coste mai mult pe unitate de putere decât reactoarele mari tradiţionale.
Luke Haywood, director pe climat şi energie la European Environmental Bureau (EEB), spune că „investiţiile în noul nuclear, în special SMR-urile netestate, nu vor rezolva niciuna dintre problemele noastre energetice“. Acesta cataloghează energia nucleară drept o „distragere costisitoare“. Potrivit lui Haywood, SMR-urile sunt la ani distanţă de implementarea la scară largă.
Pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili, ţările UE au intensificat utilizarea energiei regenerabile în ultimii ani.
Totuşi, susţinătorii energiei nucleare susţin că aceasta este esenţială pentru furnizarea constantă de energie „de bază“ (nivelul minim de electricitate necesar 24/7), spre deosebire de sursele intermitente, cum ar fi energia eoliană şi solară.
În lipsa unei energii curate şi stabile, ţările vor reveni la combustibili fosili, avertizează Malwina Qist, director la ONG-ul Clean Air Task Force. Iar aici intervin SMR-urile. Acestea sunt potrivite în special pentru sectoare industriale ca cel chimic, siderurgic şi al cimentuli.
Haywood arată însă că energia nucleară nu se potriveşte cu un sistem energetic dominat de energie eoliană şi solară. Potrivit lui, „sistemele moderne au nevoie de flexibilitate şi nu de reactoare care trebuie să funcţioneze constant pentru a fi economice“.
Siguranţa rămâne o preocupare persistentă pentru toate tehnologiile nucleare, inclusiv pentru SMR-uri. Unii le consideră mai sigure datorită capacităţii lor mai mici. Alţii însă susţin că nu sunt posibile declaraţii generale despre siguranţa SMR-urilor, subliniind diferenţe tehnice şi conceptuale substanţiale între proiectele individuale de SMR.
La nivel global până în prezent au fost construite doar două proiecte SMR, unul în Rusia şi celălalt în China, bazate pe design-uri diferite.
Qvist, expertul CATF, este de acord că SMR-urile rămân o tehnologie nouă a cărei economie este în mare măsură nedemonstrată pe pieţele occidentale, dar crede că acestea au un rol de jucat pe fondul cererii în creştere rapidă de energie curată şi fiabilă.
Qvist subliniază necesitatea unui program SMR al UE bine executat, axat pe proiecte standardizate şi achiziţii publice coordonate.
