• Leu / EUR4.7537
  • Leu / GBP5.4855
  • Leu / USD4.3082
Business Internaţional

“Suntem un experiment cu un rezultat teribil” sau cum arata Islanda la un an dupa prabusirea economiei

2 oct 2009 84

Magazinele de moda, barurile si restaurantele de pe Laugavegur,principala artera comerciala din Reykjavik, isi continuaactivitatea, asemenea hotelurilor boutique din centrul orasului. Sinu toti clientii sunt turisti care profita de devalorizareacoroanei islandeze, scrie The Guardian.

In apropierea birourilor bancii centrale, constructia unei salinationale de concerte, inceputa cu cativa ani in urma, se apropiede punctul final.

Tara nu pare nici pe departe beneficiara tipica a unui pachet deimprumuturi de urgenta in valoare de 10 miliarde de dolari (6,86mld. euro) din partea Fondului Monetar International.

Totusi, in ciuda semnelor exterioare de prosperitate,majoritatea islandezilor incep sa realizeze consecintele pe caretrebuie sa le suporte dupa unul dintre cele mai rapide procese dedistrugere de avutie prin care a trecut o economie vreodata.

Inceputul dezastrului

Pe 30 septembrie anul trecut, guvernul islandez prelua controlulasupra celor mai mari trei banci ale tarii in urma retragerilormasive de depozite din cadrul acestora.

Ministrulde finante Steingrimur Sigfusson, care avertizase ani la rand inlegatura cu necesitatea de a tine bancile sub control, rezumasituatia: "La sfarsitul fiecarei petreceri bune, exista o nota deplata ce trebuie achitata".

Oficialii FMI pare sa fi acordat tarii o perioada de respiro,insa efectele conditiilor stricte legate de acordarea creditelorvor fi resimtite pe deplin intr-o a doua runda de majorari masivede taxe si reduceri de cheltuieli publice de anul viitor.

Guvernul se asteapta ca economia tarii sa scada cu 9% in acestan si cu inca 1 sau 2% in 2010. Rata somajului ar putea avansa launu din 10 angajati in aceasta iarna, in timp ce multi altiangajati au fost nevoiti sa accepte reduceri salarialeimportante.

Ministrul sanatatii Ogmundur Jonasson a declarat ca bugetulministerului sau a fost redus cu 7% in acest an, urmand reducerisimilare in 2010. Furios in legatura cu reducerile introduse, el aacuzat FMI ca a actionat numai in interesul creditorilorinternationali.

Au probleme mari cu creditele

Intre timp, Sigfusson crede ca intre 15% si 20% din gospodariiintampina probleme serioase legate de credite si vor avea nevoie deo forma de ajutor. Cu probleme similare se confrunta si companiilecare au avut norocul sa supravietuiasca crizei.

Cei mai afectati sunt proprietarii de locuinte care au luatimprumuturi partial in valuta. Ratele acestora au urcat puternic inurma devalorizarii coroanei.

Nemultumirea oamenilor este in mare parte legata de credinta caoamenii obisnuiti care muncesc, care nu si-au asumat niciodatariscuri financiare uriase, au fost obligati sa acopere pierderilesuferite de o serie de magnati agresivi.

Sigfusson marturiseste ca impartaseste in parte acestenemultumiri.

"Bancilor li s-a permis sa creasca foarte mult. A fost creata oatmosfera ciudata. In multe aspecte, Islanda a fost transformataintr-un laborator neoliberal, iar experimentul a avut un finalteribil."

Islanda se intoarce la industriile de baza

Dupa amara sa experienta de centru financiar international,adanc indatorata Islanda trebuie sa se bazeze acum pe energie,agricultura, turism si pescuit pentru redresare.

O masiva forta de munca straina, atrasa in anii de boom, aproapea disparut, iar unii islandezi tineri incep la randul lor saemigreze. Se spune ca pana la 1.800 de tineri au parasit tara de ladeclansarea crizei, desi aproape 1.200 s-au intors.

Cu toate ca se dezbate in continuare aprins cine sunt ceivinovati de declansarea crizei, Sigfusson insista ca rolul sau estede a pregati tara pentru viitor. Guvernul ar putea depune o cererede aderare la UE, iar ministrul de finante incearca sa repunabazele unui sistem bancar local stabil, implicandu-se in acelasitimp in dificilele negocieri privitoare la creditele primate dinpartea FMI si altor institutii.

"Consider ca aceasta situatie este una temporara, pe caretrebuie s-o depasim. Perspectivele pe termn lung suntstralucitoare."

Discutiile privitoare la cine este vinovat pentru aceastasituatie nu au niciun rost, sugereaza el, remarcand ca o comisiedesemnata de guvern va face in scurt timp o prezentare legata decolapsul economiei.

Pall Hreinsson, judecatorul care prezideaza comisia, a declaratca "niciun comitet n-a fost vreodata nevoit sa aduca tarii vestiatat de proaste".

Raportul acestuia va fi publicat in noiembrie, insa nu vacontine detalii ale unor anumite tranzactii in care au fostimplicate bancile si companiile de investitii prabusite aleIslandei.

Raportul comisiei este asteptat in acelasi timp sa ataceautoritatile islandeze, guvernul, banca centrala si autoritateafinanciara.

Acestea au fost deja invinuite partial de multa lume pentru a nufi actionat pentru protejarea economiei in fata unei piete deactiuni cu nereguli, bubble-ului de credit si a sectorului bancarin mod periculos supradimensionat.

Bancile aveau active de zece ori mai mari caPIB-ul

Cele mai mari trei banci ale Islandei, motoarele cresterii salerapide, Kaupthing, Glitnir si Landsbanki, detineau active combinateevaluate la de aproape zece ori PIB-ul tarii inaintea crizei.

Aflate acum sub protectia falimentului, acestea au pierderidespre care unii specialisti spun ca vor atinge 90 de miliarde dedolari.

Cat de mari vor fi pierderile lasate in urma de bancile sicompaniile de investitii falimentare ale Islandei va depinde devaloarea care va putea fi extrasa din activele ramase,supravegheate acum de specialisti in insolventa in numelecreditorilor.

Hreinsson spune ca raportul sau va ridica problema expuneriipericuloase a celor trei banci fata de cateva companii si persoaneindividuale.

Comisia incearca sa determine cum si de ce peste jumatate dinvaloarea creditelor acordate de cele trei banci este legata denumai 100 de concerne.

Unii fosti bancheri islandezi cred ca acuzatiile de frauda lascara larga si coruptie sunt exagerate.

Chiar si Hauksson este de acord: "Este prea mult sa spunem caintregul colaps a fost provocat de afaceri criminale".

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7537
Diferență: 0,1369
Ieri: 4.7524
Azi: 4.3082
Diferență: -0,4299
Ieri: 4.3164
Azi: 5.4855
Diferență: 3,0722
Ieri: 5.4550
Azi: 4.3166
Diferență: -0,8635
Ieri: 4.3241